Confruntări între grupări salafist-jihadiste şi forţele de securitate în estul statului Mali

Conform comunicatului oficial al armatei maliene, în timpul confruntărilor care au avut loc între forţele de securitate şi membri ai grupurilor salafist-jihadiste au fost ucişi 24 de militari, iar alţi 29 au fost răniţi. De asemenea, comunicatul precizează că 17 dintre membrii grupărilor salafist-jihadiste au fost ucişi, iar alţi 100 de suspecţi au fost capturaţi de către forţele armate nigeriene.

Aşa cum se afirma într-un articol recent publicat de MAS, condiţiile actuale din Mali, Somalia şi Nigeria favorizează creşterea activităţii salafist-jihadiste în următoarele 6-12 luni. În acelaşi articol se sublinia faptul că ”cea mai agresivă expansiune a grupurilor de orientare salafist-jihadistă are loc în partea de vest a Africii, pe măsură ce violenţa comunitară se răspândeşte, iar fragilitatea autorităţilor statelor se adânceşte. Epicentrul acţiunilor grupurilor salafist-jihadiste este Mali. Iniţial active în nordul ţării, grupurile salafist-jihadiste şi-au extins aria de acţiune şi în centrul ţării, unde violenţa etnică a crescut. La rândul ei, Burkina Faso se destabilizează rapid, pe măsură ce grupările salafist-jihadiste prind rădăcini în nordul şi estul ţării.”

Autorităţile nu au identificat atacatorii şi nici grupul din care aceştia fac parte.

Partea de nord a Mali ”a căzut” în mâinile grupurilor salafist-jihadiste inspirate de al-Qaida (AQ) sau Statul Islamic din Irak şi Levant (SIIL) în 2012. În ciuda intervenţiei militare franceze, regiunile de frontieră dintre Mali, Niger şi Burkina Faso au devenit teatrul confruntărilor repetate dintre forţele de securitate şi membrii grupurilor inspirate sau afiliate AQ sau SIIL.

Acţiunea de luni, 18 noiembrie, a avut loc la scurt timp după un alt atac executat asupra forţelor armate maliene, la începutul lunii noiembrie, şi soldat cu uciderea a 54 de soldaţi. Atacul din 1 noiembrie, din regiunea Menaka, a fost revendicat de SIIL prin intermediul ”agenţiei de presă” Amaq.

O forţă regională de combatere a terorismului (G5 Sahel – Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania şi Niger), sprijinită de Franţa, Uniunea Africană şi o misiune de menţinere a păcii sub egida ONU încearcă să menţină sub control ameninţarea teroristă din regiune. La misiunea ONU participă şi un detaşament de 120 militari români, împreună cu şapte elicoptere militare.

Dar G5 Sahel, la care participă peste 5.000 de militari, este sub-finanţată. La aproape doi ani, după ce 414 milioane de euro au fost strânşi în cadrul unei conferinţe găzduite de UE, în regiune au ajuns doar 18 milioane de euro, a precizat comisarul Uniunii Africane pentru pace şi stabilitate, Smail Chergui.

La începutul acestei luni, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a repetat apelul pentru „finanţarea previzibilă şi susţinută pentru G5 Sahel” de către Consiliul de Securitate al ONU, demers pe care SUA şi alţii l-au blocat până acum. Preşedintele american, Donald Trump, consideră că ajutorul bilateral este cea mai bună abordare.

Acest ultim incident major din Mali întăreşte concluzia unui articol publicat de MAS recent, şi anume că ”grupurile salafist-jihadiste acţionează pe teritoriul continentului african în patru mari centre: Libia, Mali şi statele din proximitatea sa, Cornul Africii şi bazinul Lacului Ciad. Aceste epicentre de activitate sunt conectate în reţea, permiţând recrutarea, finanţarea şi perfecţionarea membrilor grupărilor salafist-jihadiste afiliate SIIL sau al-Qaida … sau amândurora, căci nemulţumirile indivizilor sunt multiple, iar dorinţa de răzbunare este mare. Aceste nemulţumiri ale populaţiei musulmane sunnite sunt alimentate de crizele şi lipsa de securitate personală cu care se confruntă zilnic şi care sunt materializate prin: război civil, violenţă comunitară, violenţă şi abuz din partea autorităţilor de stat.”