09 octombrie 2019

CONFERINŢA "Politica de securitate naţională, de la gândirea strategică la instituţiile de securitate şi apărare" - O dezbatere provocatoare cu gust dulce-amărui

Laurenţiu Sfinteş

Monitorul Apărării şi Securităţii / MAS, împreună cu Mediafax, a organizat, joi, 3 octombrie, la Hotelul J.W.Marriot din Bucureşti, cea de-a treia conferinţă internaţională pe probleme de securitate. Trei conferinţe în mai puţin de un an de zile. Prima, din 20 noiembrie 2018, a fost despre strategia de apărare a României în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Cea de-a doua, din 16 aprilie 2019, a fost despre securitatea transatlantică şi viziunea României. Cea de acum câteva zile a pus în dezbatere atât conceptul de securitate / dacă există, cât şi instituţiile care gestionează domeniul / dacă au instrumentele pentru a realiza acest lucru.

Sursă foto: Mediafax

Un proiect ambiţios, poate singular...

A fost determinarea MAS şi Mediafax să înceapă şi să continue acest proiect aflat într-o zonă sensibilă, complicată teoretic, aridă, greu abordabilă, dar în care se întâmplă un fenomen întâlnit şi în alte domenii: toată lumea crede că se pricepe, toată lumea are soluţii, soluţiile bune sunt, în general, numai ale celui care le exprimă, toate lucrurile şi deciziile rele s-au luat pe timpul când altcineva s-a aflat undeva într-o poziţie importantă dintr-o structură de securitate, iar cele bune în perioada în care cel aflat la pupitru a ocupat aceeaşi poziţie.

De la început s-a ştiut că va fi greu să aduni la aceeaşi masă experţi cu viziuni diferite, foşti înalţi responsabili din domeniile apărării şi securităţii naţionale care îşi vor apăra deciziile trecute în faţa criticilor prezente, teoreticieni pentru care conceptele trebuie definite la virgulă, alături de practicieni care afirmă că şi improvizaţia e bună, uneori chiar mai indicată.

Promotorii proiectului şi-au îndeplinit sarcina lor, de organizare a dezbaterii în condiţii mai rar întâlnite la astfel de evenimente. Invitaţii au fost nu numai din arealul structurilor de apărare şi securitate. Au fost reprezentanţi ai mediului academic. Au fost economişti, au fost experţi şi diplomaţi străini. Au fost şi politicieni, invitaţi mai mulţi, prezenţi mai puţini. Şi a mai fost un subiect al dezbaterii care, dincolo de titlul provocator dar care nu va face niciodată valuri într-un tabloid, a sugerat că ne trebuie un răspuns la câteva constatări şi întrebări simple: ”S-a întâmplat că avem o ţară de apărat. S-a întâmplat că generaţiei noastre îi revine acest efort. Care presupune şi să ne ştim prietenii şi să ne identificăm corect neprietenii. Dar cum definim şi planificăm acest efort? Ce instituţii se vor ocupa de concepte şi cine va lua arma în mână? Avem nevoie de modele? De la cine?”.

Altfel spus, paharul a fost umplut provocator şi consistent până la jumătate.

.. şi o realitate românească destul de contradictorie privind securitatea şi apărarea naţională

Experţi din diferite domenii conexe domeniului apărării şi securităţii, lideri politici, lideri militari, foşti sau actuali, s-au aşezat la aceeaşi masă, uneori şi în acelaşi panel la prezidiu, şi şi-au prezentat punctele de vedere. Şi-au argumentat opţiunile şi şi-au apărat deciziile, opiniile, argumentele. Evenimentul propriu-zis a fost organizat ireproşabil.

De aici încolo este despre gustul, uneori dulce, alteori amar, pe care ţi-l lasă o realitate de trei decenii a acestui domeniu în care a fost şi viziune (pentru că pe baza ei am intrat în NATO şi UE), dar în care s-a manifestat şi lipsa acesteia (pentru că există atâtea discontinuităţi conceptuale şi legislative, atâtea neîmpliniri organizatorice, atâtea resurse irosite în direcţii fără niciun azimut), încât avem în prezent mai multe întrebări decât răspunsuri la întrebările despre securitatea naţională, despre apărarea ţării.

O constatare reieşită din suma acestor intervenţii, a răspunsurilor şi replicilor date pe timpul conferinţei, a problemelor ridicate. Şi, mai ales, pusă faţă în faţă cu modelele, sau realităţile prezentate de experţii externi invitaţi la eveniment.

Aşa cum au fost reţinute pe fluxul de ştiri Mediafax / Monitorul Apărării şi Securităţii, transmise în direct pe timpul conferinţei:

Am dobândit multe lucruri - avem proprietăţi, business-uri, libertate, poate cel mai important, lucruri pe care le-am construit în principal cu propriile eforturi... Dar am şi renunţat la multe: la 5 milioane de români, care nu şi-au mai găsit de lucru în ţara asta, poate ar fi trebuit să îşi găsească, am renunţat la capitalul pe care nu am ştiut sau nu am putut să îl reconvertim într-un nou climat economic. ... Am renunţat să ne gândim la securitate, am renunţat să ne gândim că tot ce am construit trebuie apărat şi a discuta pur şi simplu de o politică de apărare cum se discută în România nu este exact lucrul cel mai potrivit.” Adrian Sârbu / Mediafax.

„Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să rezolvi problemele din cercul tău. Iar cea mai mare problemă nu este cea a vulnerabilităţilor materiale”....”Problema capitalului uman este a doua mare vulnerabilitate a României în momentul de faţă.” Constantin Ionescu, consilier de stat.

”Nu pare să fie un faliment economic, nu pare să fie social. Este oare un faliment politic? Pentru că dacă suntem într-o stare de faliment politic, nu se mai poate vorbi de nicio construcţie a capacităţii de apărare." General Constantin Degeratu, fost consilier prezidenţial şi fost şef al Statului Major General.

„Dacă vorbim despre ameninţările emergente, discutăm de atacurile cibernetice şi de războiul hibrid, pe care toată lumea le recunoaşte în mod similar, iar aici s-au luat măsuri de colaborare şi cooperare. Există o mare diferenţă de percepţie între statele aflate în zona de est a Europei şi cele de coasta Atlanticului.” General (r) Gheorghe Savu, fost director al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA).

"Din punct de vedere conceptual, trebuie să punem semnul egal între interese şi valori. În lumea occidentală, nu există diferenţe între interese şi valori. Cel mai important lucru pe care nu vrem să-l înţelegem este că securitatea în occident este o valoare şi în egală măsură un interes naţional.” Iulian Fota, fost consilier prezidenţial.

”Având în vedere evenimentele, să spunem îngrijorătoare, din regiunea Mării Negre, s-a simţit nevoia elaborării unei strategii de asigurare a securităţii în această regiune. O strategie proprie, a României.” General (r) Teodor Frunzeti, consilier, fost rector al UNAp, fost şef al SMFT.

”Oamenii care sunt în registrele de mobilizare şi trebuie să vină în caz de război, chiar vor veni? Chiar vor lăsa serviciile din Italia, din Germania, să lupte cu arma în mână, pe care încă nu am cumpărat-o, dar presupunem că o vom cumpăra?”. General (r) Ştefan Dănilă, fost şef al SMG.

”Cultura de securitate nu se mai poate limita la instituţiile naţionale de apărare. Este foarte importantă capacitatea statului de a recolta inteligenţa din ţară, de a recolta cunoaşterea din toate domeniile.” Profesor Silviu Rogobete, profesor la Uiversitatea de Vest, fost consul..

"Întotdeauna trebuie să analizăm strategiile de securitate şi apărare. În această zonă, analizăm situaţiile din Marea Neagră, Ucraina. Vladimir Putin va folosi orice oportunitate. Diviziunile interne din ţările noastre sunt piese în jocul domnului Putin". General de brigadă (r)  Jaroslaw Strozyk / Polonia.

"În momentul în care se declanşează un război ai nevoie de legitimitate în plan intern, ai nevoie de public să te susţină, parţial pentru că vor trebui să lupte, pentru că sunt rezervişti, dar, şi mai mult, pentru că pentru aceste decizii dificile este nevoie de legitimitate, legitimate internaţională şi legitimitate în plan intern". General de brigadă (r)  Itai Brun / Israel.

"Eu aş regândi apărarea României dintr-o perspectivă de afaceri"..."Întrebarea este cum sunt cheltuite fondurile, iar răspunsul este o incoerenţă politică"... ” Dacă aş fi ministru al Apărării, eu m-aş întreba pe ce dau banii dacă nu produc rezultatul, adică letalitatea inamicului. Ca priorităţi politice, aş nota stoparea subfinanţării, iar, în materie de logistică, necesităţile trebuie stabilite de comandanţi.”  Dr. Thomas-Durell Young / SUA.

De aceea am apreciat jumătatea plină, organizarea acestui eveniment care a permis o dezbatere temperamentală despre un domeniu atât de important. Dar am resimţit şi partea goală, generată de întrebările rămase, încă, fără răspuns. Şi tot de aceea am simţit gustul dulce-amar al unei realităţi contradictorii, cu întrebări multe şi răspunsuri parţiale privind apărarea şi securitatea naţională, valorile şi interesele, soluţiile şi modelele, ale noastre şi ale ţării. Cu instituţii vulnerabile şi cu atribuţii neclare, cu resurse insuficiente sau gestionate ineficient, cu o resursă umană în depreciere, din cauza unor legi incoerente.