Conferinţa de la Moscova pentru Securitate Internaţională - Moscova, 3-4 aprilie 2018

Pentru sesiunile plenare, agenda 2018 a conferinţei a inclus următoarele teme de referinţă: „Înfrângerea ISIL în Siria: rezultate şi perspective pentru pacea în regiune”, „Securitatea globală într-o lume poli-centrică”, „Securitatea europeană: cooperare sau confruntare”, „Asia – aspecte ale securităţii regionale”, „Specific regional al răspunsului agenţiilor de apărare la ameninţări şi provocări naţionale”. Interesul general a fost însă captat cu precădere de problemele cu care se confruntă ordinea globală şi securitatea regională în Europa, Orientul Mijlociu şi Asia.

Oficialii ruşi au reiterat teze de actualitate ruse privind ordinea mondială şi securitatea internaţională. Potrivit acestora, lumea se află într-un moment critic datorită faptului că relaţiile dintre state se modifică substanţial - conflictele sunt rezolvate mai ales prin forţa militară, iar revendicările făcute de un număr de ţări în privinţa ”exclusivităţii” lor încurajează o nouă cursă a înarmărilor. S-a insistat pe faptul că SUA şi aliaţii acestora ar folosi toate instrumentele de forţă - politice, economice şi chiar militare, pentru a-şi impune hegemonia globală în afacerile internaţionale.

A fost criticată aşa-zisa politică a Washingtonului de „pace prin forţă”, care, potrivit Moscovei, nu ar fi adus rezultate concrete în zona MENA. Moscova a mai criticat Coaliţia antiteroristă condusă de SUA pentru eşecul din Siria şi pentru faptul că această coaliţie ar viza numai subminarea statului sirian şi a situaţiei regionale, respectiv „dislocări militare şi prezenţă economică în zonă”.

A mai rezultat că Rusia şi statele sale partenere nu vor accepta „hegemonia globală a cuiva”, din această raţiune exprimându-se pentru o nouă „ordine internaţională echitabilă”, în care soluţiile pentru asigurarea păcii şi securităţii să fie adoptate în comun, prin dialog politic extins. În absenţa unor soluţii concrete pentru dezvoltarea dialogului politic internaţional, Rusia s-a orientat deja pentru ridicarea unilaterală a potenţialului apărării şi securităţii naţionale. Ministrul rus a al apărării, Serghei Şoigu, a subliniat faptul că, având în vedere multiplele confruntări şi tensiunile tot mai pronunţate la nivel global şi regional, Rusia este motivată pentru „tentaţii de a utiliza factorul de putere în asigurarea intereselor întemeiate”.

În ceea ce priveşte securitatea Europei, S. Şoigu a punctat, din perspectivă rusă, unele probleme care au condus, în ultimii ani, la degradarea situaţiei: dialogul Rusia-NATO rămâne blocat, iar acţiunile aliaţilor ar fi „anulat” şi dialogul privind arhitectura de securitate în Europa. Fără a se referi în termeni detaliaţi la un nou Război Rece, ministrul rus al apărării a declarat că relaţiile ruso-occidentale „devin mai reci, iar răcirea este suficient de activă”. În marja conferinţei şi în mod ostentativ ironic, acesta mărturisea secretarului general OSCE, prezent la Moscova, că „tinere state NATO” se întrec „în a adânci şi mări răcirea” relaţiilor cu statul rus, ceea ce explică perpetuarea şi accentuarea stării de confruntare dintre Moscova şi marile capitale occidentale, precum şi îndepărtarea perspectivei reluării unui dialog constructiv.

Secretarul general al OSCE, Thomas Greminger, a admis existenţa crizei în sistemul de securitate European şi realitatea că această situaţie continuă să se degradeze, invocând faptul că există „neînţelegeri absolute, calcule greşite în decizii cheie – toate formează o atmosferă de tensiune”. Potrivit acestuia, europenii ar trebui să treacă la reducerea confruntării, explorarea de-escaladării, pentru a se reveni la un sistem de securitate unificat şi indivizibil în Europa. Marcat probabil de tonul anti-occidental al părţii ruse, oficialul OSCE a reliefat diplomatic că „avem nevoie de Rusia... să discute şi să coopereze în domeniul militar...”, reiterând cu optimism reţinut ideea potrivit căreia redresarea relaţiilor ruso-occidentale „va influenţa pozitiv activitatea OSCE şi securitatea în Europa”.

În legătură cu participarea internaţională la conferinţă, ministrul adjunct al apărării, Generalul Alexander Fomin, a precizat că la conferinţă au luat parte 73 de delegaţii oficiale străine, din care 30 au fost conduse de miniştri ai apărării (nivelul cele mai mare de reprezentare), iar 14 de vice-miniştri sau şefi de state majore generale. Incluzând participarea misiunilor diplomatice acreditate la Moscova, la conferinţă au fost reprezentate 95 de state, respectiv opt organizaţii internaţionale. Nu au participat lideri politici sau militari din state membre NATO şi UE. A fost remarcată prezenţa unor demnitari din Serbia, Iran, China, Siria, India, Pakistan, Kazahstan, Armenia, Belarus, Brazilia, Venezuela, Vietnam, Filipine şi alte state care au politici şi interese internaţionale rezonante cu cele ruse.

[General-maior (r) Cristian Alexandru Eremia este manager al Programului Mediul Internaţional de Securitate din cadrul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară (ISPAIM)]