Conferinţa de la Berlin. Franţa şi Germania vor deblocarea dialogului dintre Serbia şi Kosovo

Reuniunea de la Berlin, din data de 29.04.2019, a fost un eveniment care a reunit înalţi oficiali din toate entităţile din Balcanii de Vest: preşedintele Consiliului de Miniştri al BIH, Denis Zvizdić, preşedintele Aleksandar Vučić şi premierul Ana Brnabić (Serbia), preşedintele Hashim Thaçi din Kosovo, prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, premierul Albaniei, Edi Rama, preşedintele Muntenegrului, Milo Djukanović, precum şi înalţi oficiali din Croaţia şi Slovenia. Este de remarcat că, în 29.04.2019, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, a participat la întâlnirea cu liderii entităţilor din Balcanii de Vest.

De remarcat poziţia lui M.Dodik, liderul sârb bosniac şi membru al Preşedinţiei BIH, care în pofida faptului că a salutat ideea întâlnirii de la Berlin, nu a fost de acord ca reprezentarea BIH să fie făcută de prim-ministrul Denis Zvizdic, Dodik subliniind că ”nu are competenţă dată de Preşedinţia BIH pentru a reprezenta această ţară într-o întrunire atât de importantă, acest lucru fiind o încălcare a Constituţiei BIH”.

* * *

La Berlin dialogul dintre Belgrad şi Priştina a bătut pasul pe loc

Evenimentul de la Berlin, din 29.04.2019, care nu trebuie confundat cu iniţiativa "Procesul de la Berlin"[i], s-a desfăşurat la iniţiativa cancelarului german, Angela Merkel, şi a preşedintelui francez, Emmanuel Macron, ca urmare a blocajului înregistrat în dialogul dintre Belgrad şi Priştina. Acest blocaj a apărut ca urmare a măsurilor retaliatorii adoptate de Priştina drept răspuns la lobby-ul sârbesc împotriva aderării Kosovo la Interpol, în noiembrie 2018, măsuri care s-au materializat prin impunerea unui tarif extrem de ridicat de 100% pentru mărfurile importate din Serbia.

La Berlin, eforturile au fost concentrate pe depăşirea impasului în care se află negocierile dintre Belgrad şi Priştina, realizarea coeziunii între părţile implicate şi crearea condiţiilor favorabile reluării dialogului în legătură cu cele mai spinoase probleme care au influenţat negocierile: recunoaşterea independenţei Kosovo şi măsura impunerii unor tarife dezavantajoase pentru mărfurile importate din Serbia.

Acordul istoric dintre Grecia şi Macedonia de Nord, care a pus capăt disputei cu privire la numele statului macedonean, a demonstrat că şi diferenţele profunde pot fi depăşite prin încredere reciprocă. Reconcilierea în Balcanii de Vest este o condiţie prealabilă foarte importantă pentru ca entităţile din Balcanii de Vest să poată fi integrate într-o bună zi în UE.

În acest sens, Germania face dovada că se dedică semnificativ principiului ”sprijin şi cerere”, guvernul german susţinând numeroase programe pentru promovarea dezvoltării economice şi politice a regiunii dar monitorizând foarte atent dacă reformele necesare pentru integrarea în UE sunt implementate în integralitatea lor.

Astfel, pe agenda discuţiilor bilaterale de la conferinţa de la Berlin, din 29.04.2019, au fost introduse subiecte cu privire la situaţia generală din regiune, importanţa şi angajamentul faţă de cooperarea regională, relaţiile de bună vecinătate şi reconciliere. Preşedintele francez şi cancelarul german au subliniat că perspectivele de aderare la UE au rămas în gestiunea Comisiei Europene, la Berlin fiind ”mai degrabă vorba de politica de stabilitate care se doreşte pentru regiune”, aşa cum a subliniat liderul francez.

Îngrijorările existente cu privire la perspectiva evoluţiei negative a situaţiei generale din Balcanii de Vest au fost amplificate şi de tendinţele manifestate în ultima perioadă de promovare a unor soluţii şi puncte de vedere ce presupuneau redesenarea frontierelor, perceperea minorităţilor ca ameninţări la adresa securităţii regionale, dar şi de posibilele efecte generate de Brexit, şi semnalele de alarmă ce au apărut în ultima perioadă cu privire la rolul din ce în ce mai semnificativ al Chinei şi al Rusiei în regiune.

Eforturile făcute până în prezent au fost, se pare, în zadar, inclusiv cele făcute la nivelul UE, al cărei rol în procesul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo este considerat unul crucial. Organismul european este pus în imposibilitatea de a convinge cele două guverne să ajungă la un acord cuprinzător şi acceptat de deblocare a dialogului şi normalizare a relaţiilor până la sfârşitul mandatului actualei Comisii Europene, aşa cum s-a dorit. Drept urmare, evenimentul de la Berlin a fost salutat la nivel internaţional mai ales în perspectiva apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European care, implicit, vor genera o nouă viitoare componenţă a Comisiei Europene.

Iniţiativa Germaniei a fost percepută în diverse medii internaţionale şi ca un exerciţiu de imagine,  o încercare a Berlinului de a-şi recupera şi consolida rolul de lider în promovarea şi susţinerea dialogului Serbia-Kosovo. Germania doreşte scoaterea de pe lista alternativelor decizionale ce ar putea fi propuse la masa negocierilor, a aceleia care ar conduce la schimburile de teritorii şi redesenarea frontierelor pe criterii etnice despre care s-a vorbit în ultima perioadă şi care a polarizat cele două societăţi şi comunitatea internaţională.

Astfel, a fost indusă percepţia conform căreia s-a dorit renunţarea la orice soluţie de tip etnico-teritorial, Berlinul şi Parisul încercând să se reîntoarcă la o politică comună şi, prin urmare, să preia controlul reluării procesului de negociere şi a dialogului politic în contextul său iniţial din perioada 2013-2015. Cu toate acestea, nu este clar dacă o astfel de abordare ar putea avea succes, deoarece liderii de la Belgrad, dar mai ales cei de la Priştina, par a rămâne ferm hotărâţi în a-şi păstra propriile evaluări şi puncte de vedere în legătură cu o recunoaştere oficială a independenţei Kosovo.

Şi, totuşi, care e soluţia?

Întâlnirea de la Berlin privind Balcanii de Vest, susţinută de UE, s-a încheiat fără a se ajunge la realizarea unui progres major în ceea ce priveşte reluarea efectivă a discuţiilor între Kosovo şi Serbia. Nu s-a reuşit să se dea startul reluării imediate a negocierilor, fiind necesar ca o altă încercare să aştepte până la următoarea întâlnire pe această temă care va avea loc, cel mai devreme, la începutul lunii iulie 2019. Este foarte puţin probabil să se ajungă la un acord obligatoriu care să fie acceptat în acest an de ambele părţi. Cu toate acestea, la sfârşitul zilei de luni (29 aprilie 2019), preşedintele kosovar, Hashim Thaçi, şi preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, şi-au declarat acordul să se întâlnească din nou la Paris, la începutul lunii iulie 2019.

Aşa cum era de aşteptat, a apărut întrebarea firească: dacă schimbarea frontierelor pe criterii etnice nu este o soluţie, atunci care ar putea fi soluţia pentru procesul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi pe care ambele părţi ar putea să o găsească ca fiind acceptabilă?

Drept urmare, în rapoartele din media internaţionale cu privire la conferinţa de la Berlin a fost menţionat şi conceptul de ”suveranitate dublă” care ar permite o înţelegere între Serbia şi Kosovo, prin oferirea Belgradului a unei suveranităţi limitate în domenii vitale pentru comunitatea sârbă kosovară, cum ar fi bisericile şi mânăstirile aparţinând Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În acest context, este de evidenţiat poziţia preşedintelui sârb, Aleksandar Vučić, care a declarat după întâlnire că singura solicitare a Belgradului a fost revocarea măsurii de impunere a tarifelor de 100% pentru mărfurile importate din Serbia, în timp ce oficialii kosovari au insistat ca Serbia să recunoască independenţa fostei sale provincii. ”În esenţă ... vom avea o nouă întâlnire la Paris, la 1 sau 2 iulie, când vom încerca să găsim o soluţie pentru continuarea dialogului”, a declarat Vučić pentru presa sârbă. Vučić a mai susţinut că, ”în concluzie trebuie continuat dialogul, într-un format mai mic, cu medierea UE, Germaniei şi Franţei (...) fiind necesar să se încerce găsirea soluţiei care ar permite reluarea acestuia”.  

La rândul său, prim-ministrul kosovar, Ramush Haradinaj, a declarat că va fi păstrat tariful vamal impus pentru mărfurile importate din Serbia până când Belgradul va manifesta deschidere spre recunoaşterea independenţei Kosovo, oficialul kosovar evidenţiind şi faptul că Priştina se confruntă cu provocări inclusiv în procesul de punere în aplicare a Acordului de Stabilizare şi Asociere cu UE (ASA).

În acest context, poziţia adoptată de preşedintele kosovar, Hashim Thaçi, pare a fi una încă neconsolidată, deoarece chiar dacă anterior acesta a solicitat revocarea impunerii tarifelor de 100% pentru mărfurile importate din Serbia, după întâlnirea de la Berlin a aprobat pe deplin impunerea sancţiunilor financiare impuse Serbiei.

”Dacă Serbia va continua acţiunile sale agresive, vom lua măsuri suplimentare şi vom răspunde la reciprocitate”, a declarat Thaçi după ce a vorbit cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini. Oficialul kosovar a cerut, de asemenea, ca SUA să participe la dialogul mediat de UE, subliniind că un acord final cu Serbia este departe şi că ”nu există negocieri, dialoguri sau înţelegeri fără participarea SUA, UE fiind prea slabă şi nefăcând dovada unităţii pentru a avansa în Balcanii de Vest”.

Există speranţă şi după Berlin

Kosovo şi Serbia au convenit la întâlnirea de la Berlin să reia negocierile, după ce Franţa şi Germania au avertizat că rezolvarea disputei lor este crucială pentru legăturile viitoare cu UE.

În timp ce liderii Germaniei şi Franţei au declarat că nu au urmărit şi nici nu se aşteptau să rezolve acum conflictul politic dintre Serbia şi Kosovo, ei au subliniat că este timpul ca un nou dialog să înceapă. ”Am fost de acord cu această iniţiativă comună, deoarece suntem angajaţi în perspectiva europeană a ţărilor din Balcanii de Vest” şi ”este în interesul Europei să existe o dezvoltare pozitivă în această regiune”, a spus A.Merkel. Comisarul european, Johannes Hahn, a salutat iniţiativa franco-germană şi interesul pentru regiunea Balcanilor de Vest şi a subliniat că scopul principal al Berlinului este găsirea unei soluţii pentru deblocarea dialogului dintre Serbia şi Kosovo, fiind necesar ca o soluţie durabilă să vină de la Belgrad şi Priştina şi ca cele două părţi să o pună în practică.

A.Merkel a evidenţiat că rezolvarea diferendului dintre Grecia şi Macedonia cu privire la denumirea statului macedonean ar putea servi ca model pentru soluţionarea disputei dintre Serbia şi Kosovo, subliniind că şi-a exprimat acordul ”cu această iniţiativă comună, deoarece suntem angajaţi în determinarea perspectivei europene a ţărilor din Balcanii de Vest”, şi că ”este în interesul Europei să existe o dezvoltare pozitivă în această regiune”.  

Adresându-se media pentru a treia oară în doar 24 de ore de la reuniunea de la Berlin a liderilor din Balcanii de Vest, Thaçi a acuzat totuşi UE de faptul că nu face nimic în privinţa perspectivei europene a Kosovo. El a spus că ”instabilitatea în relaţiile cu ţările vecine este cauzată de nerecunoaşterea independenţei Kosovo de către Serbia şi BIH”. Înaltul oficial kosovar a completat spunând că ”după 20 de ani de la încheierea războiului (din 1998-1999) în Kosovo şi la 11 ani de la declararea independenţei, Serbia se comportă într-un mod anti-european, în timp ce UE păstrează tăcerea faţă de atitudinea Belgradului faţă de Kosovo”.

Thaçi a evidenţiat că "din cauza atitudinii negative a Serbiei, relaţiile dintre Kosovo şi BIH sunt, din păcate, la cel mai scăzut nivel posibil, ceea ce a fost evident inclusiv pe timpul summit-ului de la Berlin". El a adăugat că a adus la cunoştinţă cancelarului german, A.Merkel, şi preşedintelui francez, E.Macron, percepţia Pristinei: ”Kosovo rămâne cea mai izolată ţară din Europa datorită Europei”, adăugând că în timpul întâlnirii nu a existat nici o sugestie creativă pentru rezolvarea diferendului dintre Kosovo şi Serbia. Thaçi a reafirmat, de asemenea, că în Kosovo nu ar exista ”nicio asociere (în nord) unde Serbia crede că va avea nişte puteri executive” şi că ”Serbia doreşte să creeze Comunitatea municipalităţilor sârbe (CSM) cu competenţe precum cele ale Republicii Srpska (RS, entitate dominată de sârbi şi semi-autonomă), dar nu va fi permis acest lucru”.

Preşedintele kosovar a spus că atât Kosovo, cât şi Serbia, vor rămâne societăţi multietnice şi că nu vor exista divizări pe linie etnică, adăugând că pentru un acord final, care ar fi imposibil de realizat fără implicarea SUA, ”este necesar să fie recunoscute graniţele interstatale pentru a păstra o pace de durată”.  

Cu toate acestea, Thaçi continuă să îşi reafirme vechea idee cu privire la corectarea frontierelor, care ar include anexarea unei regiuni a Serbiei, Valea Preşevo, în cea mai mare parte locuită de etnici albanezi, în timp ce Kosovo nu va renunţa nici măcar la un centimetru din teritoriul său.

Preşedinţia românească a UE se implică în Balcanii de Vest

Având în vedere focalizarea strategică reînnoită a UE pe tema rolului tinerilor în sprijinirea transformării Balcanilor de Vest, subliniată şi consacrată, de asemenea, în comunicarea Comisiei Europene intitulate ”O perspectivă credibilă de extindere şi un angajament sporit al UE faţă de Balcanii de Vest” şi Declaraţia de la Summitul de la Sofia (Bulgaria), Preşedinţia Consiliului UE se angajează să promoveze o agendă pozitivă pentru tineret, ca o investiţie pe termen lung în generaţia viitoare şi o contribuţie la progresul Balcanilor de Vest pe calea lor europeană.

Se poate aprecia că provocările actuale din Balcanii de Vest, inclusiv şomajul şi creşterea ”exodului de creiere” din rândul tinerilor, reprezintă motive reale de îngrijorare. În acest context, în pofida faptului că România nu recunoaşte independenţa Kosovo, Preşedinţia română a Consiliului UE doreşte să abordeze cauzele principale şi să contribuie, inclusiv cu experienţa naţională, la consolidarea încrederii tinerilor în oportunităţile existente la nivel local în întreaga regiune a Balcanilor de Vest.

Astfel,  în perioada 28-29 mai 2019, va fi organizată la Bucureşti, Conferinţa ”Cum să răspundem mai bine aspiraţiilor europene ale tinerei generaţii în Balcanii de Vest?”. Acest eveniment îşi propune:

• să încurajeze şi să sprijine tinerii din Balcanii de Vest pentru a participa la construirea unui viitor în propriile lor ţări;
•  să exploreze fenomenul de ”exod de creiere”, în special din rândul tinerilor, şi să sporească nivelul integrării lor socio-economice;
• să faciliteze stabilirea unui dialog durabil între tinerii profesionişti din administraţia locală şi societatea civilă, antreprenori, cadre universitare, organizaţii de tineret din Balcanii de Vest şi UE, contribuind astfel la o mai bună identificare şi înţelegere a valorilor europene.

Conferinţa serveşte, de asemenea, ca o ocazie excelentă pentru România de a-şi împărtăşi propria experienţă în promovarea politicilor de ocupare a forţei de muncă pentru tineret şi de a face schimb de experienţă, de bune practici şi realizări de succes în domenii precum digitalizarea, antreprenoriatul, iniţierea şi inovarea. Evenimentul este susţinut de Comisia Europeană şi Granturile din SEE şi Norvegia[ii] şi este organizat în cooperare cu partenerii regionali şi europeni.

O oportunitate care nu trebuie ratată

Bojan Klacar de la Centrul Sârb pentru Alegeri Libere şi Democraţie, a subliniat că întâlnirea de la Berlin nu a reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor, dar decizia Franţei şi Germaniei de a se alătura discuţiilor şi de a se implica într-un mod semnificativ constituie o schimbare majoră în formatul negocierilor dintre Belgrad şi Priştina.

Liderii europeni au încercat să readucă Serbia şi Kosovo înapoi la masa negocierilor la un summit regional, la Berlin, în ziua de 29.04.2019, în speranţa de a relua dialogul cu privire la una dintre cele mai spinoase dispute din Balcanii de Vest. Serbia şi Kosovo au convenit să continue discuţiile pentru a-şi rezolva conflictul actual, asumându-şi responsabilitatea să continue eforturile de punere în aplicare a acordurilor existente şi, de asemenea, să joace un rol ”constructiv” în cadrul discuţiilor conduse de UE.

În contextul în care independenţa Kosovo îşi consolidează imaginea unui statut ireversibil, cu trecerea timpului Belgradul s-ar putea afla într-o poziţie din ce în ce mai dificilă în relaţia cu Priştina. Belgradul înţelege acest lucru şi, mai mult decât atât, înţelege şi că normalizarea relaţiilor cu Kosovo şi armonizarea politicii sale externe cu cea a UE, constituie criterii-cheie, alături de altele, pe care Serbia trebuie să le îndeplinească pentru integrarea în organismul european.

În pofida pesimismului existent şi a diferenţelor de opinii între părţi cu privire la soluţionarea diferendului Serbia-Kosovo, există totuşi percepţia că acum ar exista cea mai favorabilă oportunitate pentru rezolvarea diferendului dintre cele două părţi, pe termen lung. Dacă se pierde şansa unei soluţionări globale acum, este greu de spus când va apărea o altă oportunitate, iar în cazul în care nu se va ajunge la o înţelegere comună, recunoaşterea independenţei Kosovo va continua să fie una limitată (implicit primirea statutului de membru al ONU) şi, nu în ultimul rând, procesul de aderare a Serbiei la UE va rămâne unul blocat. Blocarea soluţionării diferendului dintre Serbia şi Kosovo nu va face altceva decât să evidenţieze şi mai pregnant faptul că liderii de la Belgrad şi Priştina vor trebui să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia actuala şi pentru adoptarea unei variante decizionale optime, cât mai curând posibil.

Se pare că şi liderii europeni au înţeles acest lucru, cancelarul german, A.Merkel, şi preşedintele francez, E.Macron, subliniind că responsabilitatea revine tuturor şi că toată lumea trebuie să investească eforturi pentru continuarea dialogului Belgrad-Priştina şi pentru asigurarea stabilităţii regiunii, acest proces fiind considerat o chestiune europeană.