Comandantul Forţelor Dronelor Ucrainei avertizează: nicio ţară NATO nu poate rezista unei cascade de drone. Armata României recunoaşte că nu are în plan să se doteze cu drone FPV, care fac legea în Ucraina. Rusia şi Ucraina şi-au format o nouă categorie de forţe, care se ocupă cu lupta dronelor

Kievul se străduieşte să ţină linia frontului de 1.200 km. în faţa inamicului, folosind inteligenţa artificială, desfăşurând mai multe drone terestre şi testând lasere pentru a doborî vehiculele aeriene fără pilot ruseşti, a declarat colonelul Vadym Sukharevskyi, şeful Forţelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei. 

Sukharevskyi a prezentat salturile şi limitele în care războiul cu drone a avansat de la începutul invaziei în 2022 şi modurile în care a răsturnat doctrinele de război stabilite.

„Din ceea ce văd şi aud, nicio armată NATO nu este pregătită să reziste cascadei de drone", a declarat Sukharevskyi pentru Reuters într-un interviu recent. 

El a spus că NATO ar trebui să recunoască avantajul economic al dronelor, care costă adesea mult mai puţin decât armamentul convenţional necesar pentru a le doborî.  "Este doar matematică elementară. Cât costă o rachetă care doborâ o dronă (rusească) Shahed? Şi cât costă să desfăşoare o navă, un avion şi un sistem de apărare aeriană pentru a trage în ea?"  Dronele cu rază lungă de acţiune pot costa doar câteva mii de dolari pentru cele mai de bază modele de momeală, deşi dronele de atac Shahed au fost estimate la zeci de mii.

Rusia atacă Ucraina zilnic, în medie, cu peste 200 de drone Shahed, care au o rază de acţiune de peste 2.000 de km.

O rachetă antiaeriană interceptoare costă peste un milion de dolari, în medie, în timp ce o dronă este şi de 20 de ori mai ieftină. În aceste condiţii, apărarea antiaeriană trebuie adaptată la lupta cu dronele.

Ucraina spune că a fabricat 2,2 milioane de drone mici (FPV) şi 100.000 de drone mai mari, cu rază lungă de acţiune, în 2024. Rusia a dat anterior estimări că va produce 1,4 milioane de drone FPV în acelaşi an. 

„În acest moment, chiar şi comandantul-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei spune că peste 60% dintre ţinte sunt distruse de drone", a spus Sukharevskyi. 

„Singura întrebare este cum se vor dezvolta tacticile de utilizare a acestora şi, în continuare, aspectul tehnologic".  Atacurile ruseşti, adesea în număr de peste o sută de drone, au devenit un eveniment obişnuit în Ucraina.

Ucraina a folosit camionete cu mitraliere montate şi aviaţie militară pentru a doborî dronele mai eficient, iar Kievul lucrează la alte opţiuni, cum ar fi utilizarea dronelor interceptoare FPV şi a armelor laser. 

Ucraina a doborât cu succes drone cu aripă fixă în testele cu ajutorul unui laser, a spus Sukharevskyi, adăugând că scopul este de a lansa sisteme laser în luptă, deşi nu a specificat termenele. 

Sukharevskyi a spus că unităţile sale folosesc acum o dronă-mamă care ar putea transporta două drone FPV până la 70 km înainte de a le elibera şi de a acţiona ca o staţie de releu pentru comunicaţiile lor. 

El a estimat că există mii de vehicule terestre fără pilot care operează pe linia frontului, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai puţini militari pentru a merge în zone periculoase pentru logistică sau luptă.

Pe câmpul de luptă, ambele părţi au adoptat un război electronic extins, încercând să blocheze legăturile de semnal cu dronele din aer, făcând dronele tradiţionale inoperabile. 

Acest lucru a dus la un boom al dronelor care folosesc ţintirea automată, care ghidează o dronă către ţintă prin inteligenţă artificială după ce pilotul o selectează prin camera dronei. Cu toate acestea, decizia de a ataca trebuie luată de un om şi nu de AI, a spus el.

Sukharevskyi crede că cel puţin jumătate din unităţile de drone din prima linie ale Ucrainei folosesc acum astfel de sisteme într-o oarecare măsură şi că majoritatea dronelor în luptă vor ajunge în cele din urmă să folosească acest sistem AI. 

Sukharevskyi a recunoscut că Ucraina nu a reuşit să satisfacă pe deplin cererea unităţilor de drone de atac, care sunt de obicei furnizate separat dronelor, dar nu a oferit mai multe detalii.  El a spus că unele unităţi au început să-şi facă propriile muniţii, cu o brigadă capabilă să producă 6.000-10.000 de muniţii pe lună.

Conform publicaţiei TechRaider, Forţele Armate Române nu au dronele FPV, care au schimbat faţa războiului în Ucraina şi Orientul Mijlociu.

În acest moment nu există planuri de achiziţie de drone FPV pentru forţele armate române şi nici planuri pentru formarea unor unităţi în jurul acestor arme, a confirmat pentru TechRider un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

„Am verificat. Nu avem, deocamdată, acest tip de drone în atenţie”, a declarat acesta, ca răspuns la întrebările TechRider.