29 august 2020

Comandamentul american de Operaţii Speciale, în colimatorul Departamentului pentru Apărare al SUA pentru gestionarea defectuoasă a activităţilor de testare-evaluare echipamente

Daniel Ilie

De curând, Biroul Inspectorului General din Departamentul Apărării al SUA a dat publicităţii rezultatele unui audit al activităţilor de testare şi evaluare (T&E) a echipamentelor specifice Forţelor pentru operaţii speciale (FOS), ce trebuiau să intre în dotarea acestor capabilităţi de elită, executate de Comandamentul american de Operaţii Speciale (US Special Operations Command - USSOCOM), în cadrul a 28 de programe derulate în perioada 2017-2019.Rezultatele auditului nu au fost tocmai onorante pentru o structură unică şi de elită a Departamentului Apărării, precum Comandamentul de Operaţii Speciale.

Sursă foto: Profimedia

Competenţele USSOCOM în achiziţia echipamentelor specifice

Aşa cum am mai scris, comandantul USSOCOM are atribuite competenţe şi responsabilităţi unice pentru dezvoltarea şi achiziţia de echipamente specifice (tehnică militară, sisteme de armament, echipamente, muniţii şi explozibili, materiale şi servicii, altele decât cele comune forţelor convenţionale), în folosul FOS subordonate, similar competenţelor şi atribuţiilor îndeplinite de orice alt şef de categorie de forţe sau agenţie subordonată Departametului Apărării. În plus, pentru aceste capabilităţi de elită, Congresul SUA asigură în permanenţă finanţarea specifică necesară către USSOCOM, permiţându-i acestui comandament să îndeplinească nevoile misiunii şi cerinţele operaţionale ale structurilor din subordine.

Obiectivul auditului

Obiectivul auditului a fost să stabilească dacă Comandamentul american de Operaţii Speciale, în calitatea sa de autoritate competentă, a furnizat acele echipamente unice specifice de operaţii speciale (Special Operations-Peculiar - SO-P) care să îndeplinească cerinţele de performanţă pe timpul activităţilor de testare şi evaluare. Este vorba, printre altele, despre sisteme de comunicaţii specializate, echipamente de culegere informaţii, supraveghere şi recunoaştere, vehicule care să îndeplinească nevoile misiunii şi cerinţele operaţionale specifice operaţiilor speciale, precum şi platforme aeriene specializate cu capacitate de a executa atacuri precise la sol.

Câteva considerente tehnice în legătură cu activităţile de T&E

Evident, înainte ca structurile luptătoare şi operatorii FOS să fie dotaţi cu astfel de echipamente specifice, acestea trebuie testate şi evaluate din punct de vedere operaţional. Scopul acestor activităţi este de a determina performanţele echipamentelor în condiţii de exploatare cât mai apropiate de realitatea câmpului de luptă (testare) şi a stabili eficacitatea şi conformitatea acestora cu cerinţele minimale de acceptanţă (valorile prag) pentru utilizarea în acţiuni de luptă de către operatorul obişnuit de FOS (evaluare).

Potrivit ghidului de management al activităţilor de T&E elaborat de Universitatea americană de Achiziţii pentru Apărare, termenii cheie precum eficacitatea operaţională şi conformitatea operaţională pot fi definiţi astfel:

Eficacitatea operaţională = gradul în care sistemul îşi îndeplineşte misiunile atunci când este întrebuinţat de către luptători într-un scenariu realist, utilizând doctrina, organizarea, sprijinul (de luptă şi logistic), capacitatea de supravieţuire, replicând vulnerabilităţile şi ameninţările la adresa forţei şi a misiunii (inclusiv, nucleare, bacteriologice, chimice, dar şi măsurile de bruiaj) şi folosind tacticile, tehnicile şi procedurile stabilite înainte de începerea activităţilor de T&E.

Conformitatea operaţională = gradul în care sistemul poate fi utilizat în câmpul de luptă operaţional, cu evaluări specifice de disponibilitate, compatibilitate, transportabilitate, interoperabilitate, fiabilitate, rate de utilizare pe timp de luptă, mentenabilitate, siguranţă, factori umani, suportabilitate a forţei de muncă, efectele şi impactul asupra mediului înconjurător, suportabilitate logistică, documentaţie şi cerinţe de instruire.

Testarea şi evaluarea echipamentelor îşi propune ca, prin respingerea acelor sisteme care nu îndeplinesc nevoile misiunii, să fie evitată risipa de resurse care ştim că sunt întotdeauna limitate şi să furnizeze decidenţilor, pe lângă estimările referitoare la performanţe, eficacitate, conformitate (care măsoară gradul de satisfacţie a clientului în raport cu cerinţele operaţionale) şi estimări asupra eventualelor nevoi de dezvoltare ulterioară a sistemelor (pentru corectarea deficienţelor) sau asupra nevoii de amendare a doctrinei, organizării, tehnicilor de operare, tacticilor, modului de instruire şi întrebuinţare, efectuare a mentenanţei sistemelor etc.

Politicile şi orientările referitoare la activităţile de T&E pentru echipamentele unice specifice de operaţii speciale ce urmează să intre în înzestrarea FOS americane sunt stabilite într-o directivă internă a USSOCOM (Operational Test And Evaluation, USSOCOM Directive 71-5) care precizează că Direcţia Testare şi Evaluare Operaţională/ USSOCOM este responsabilă de planificarea şi executarea acestora în scopul asigurării că sistemele sunt eficace, conforme şi sigure în exploatare atunci când sunt întrebuinţate de către luptătorii de FOS.

Rezultatele auditului

Potrivit rezultatelor auditului, în cazul mai multor programe importante de achiziţii de astfel de echipamente a căror valoare totală se ridică la impresionanta sumă de 815,8 milioane de dolari, USSOCOM se face vinovat de a nu fi verificat dacă echipamentele au trecut testările şi evaluările necesare. De fapt, tocmai managerii de programe nominalizaţi în acest sens nu au respectat prevederile unor astfel de directive. Aceştia ar fi trebuit să verifice dacă echipamentele îndeplineau parametrii critici de performanţă necesari. Lucru care nu s-a întâmplat, aceştia emiţând chiar şi avize totale sau parţiale (cu limitări) pentru ca echipamentele să poată fi livrate la utilizatori chiar şi fără a fi verificate şi evaluate.

Iată că şi la case mai mari se întâmplă ca lipsa de eficacitate şi eficienţă managerială să ducă la cheltuirea ineficientă a unor resurse, în cazul de faţă a unor sume importante din banii publici. Probabil că în urma recomandărilor făcute de comisia de audit, Comandamentul american de Operaţii Speciale va implementa unele măsuri de modificare a unor proceduri standard şi, mai ales, de control intern al activităţilor executate de managerii de program însărcinaţi cu efectuarea T&E echipamentelor specifice FOS.

Răspunsul USSOCOM la recomandările auditului

Deşi în răspunsul oficial la recomandările Biroului Inspectorului General din Departamentul Apărării al SUA USSOCOM susţine că testările de echipamente s-au efectuat cu certitudine, admite totuşi că nu a reuşit să identifice şi să furnizeze documentaţia necesară şi este de acord cu recomandările raportului de audit.

Comentarii şi opinii de final ale autorului

Pentru mine, acest lucru pare doar un mod mai nuanţat de a recunoaşte că, de fapt, lucrurile s-au petrecut, în realitate, exact cum au fost ele identificate de către auditul Inspectorului General şi, în cele din urmă, chiar a fost vorba de management cel puţin ineficient. Lucru cu atât mai greu de înţeles cu cât, de ceva vreme, Comandamentul american de Operaţii Speciale şi-a crescut independenţa organizaţională faţă de celelalte categorii de forţe armate, mai ales în domeniul achiziţiilor de echipamente specifice de operaţii speciale fără a mai fi dependent de terţe structuri în realizarea acestora.

Logica ne-ar spune că, într-un astfel de context, managementul achiziţiilor, inclusiv activităţile de T&E, ar trebui să se desfăşoare cu o mai mare eficacitate şi eficienţă, în folosul beneficiarului final, operatorul de FOS. Realitatea actuală, însă, ne demonstrează altceva, cel puţin în acest caz.

Este nu mai puţin adevărat că astfel de situaţii s-au petrecut concomitent cu primirea de misiuni suplimentare, USSOCOM fiind autorizat, inclusiv, să finanţeze operaţii de combatere a terorismului, la nivel global, spre deosebire de celelalte categorii de forţe.

Şi, dacă este să ne uităm în urmă, un relativ succes a fost repurtat de către FOS în aşa zisul război global împotriva terorismului. Mă refer la unele reţele teroriste profund afectate sau chiar (mai mult sau mai puţin) destructurate cum ar fi al-Qaeda în Afganistan sau ISIS în Siria sau la eliminarea sau uneori capturarea unora dintre cei mai căutaţi lideri terorişti la nivel global, precum Osama bin Laden sau, mai recent, Abu Bakr al-Baghdadi.

În Afganistan, aşa cum am mai scris, una dintre lecţiile învăţate după mai mult de 18 ani de prezenţă a SUA este că printre puţinele programe de succes derulate în cadrul eforturilor de stabilizare şi reconstrucţie se numără cele ale FOS, atât ale SUA, cât şi ale Coaliţiei Internaţionale. Menţiunea a fost făcută de către Inspectorul General Special  al SUA pentru Reconstrucţia Afganistanului, John Sopko, pe timpul audierii sale în faţa Congresului, la începutul anului.

Poate că tocmai din cauza acestui tempo operaţional foarte ridicat şi acordării unei importanţe sporite activităţilor operaţionale determinate de participarea intensă la misiuni în teatrele de operaţii, în detrimentul importanţei cultivării eticii, responsabilităţii şi disciplinei stricte, leadership-ul USSOCOM a scăpat din vedere monitorizarea şi coordonarea mai atente a activităţilor administrative, în cazul de faţă a celor de T&E.

Să fi contribuit sarcinile operaţionale suplimentare la eroziunea lentă a leadershipului, disciplinei şi responsabilităţii în interiorul FOS americane, lucru ce a permis exercitarea unui management ineficient? Nu ştiu, poate că da sau poate că nu. Cu certitudine, însă, resurse financiare impresionante au fost cheltuite pe echipamente pentru care USSOCOM nu are certitudinea că îndeplinesc parametrii critici de performanţă necesari, nu mai puţin de 815,8 milioane de dolari.

Am scris aici despre proiectul de buget al FOS americane pentru anul fiscal 2021 care prevede pentru investiţii în achiziţia, modernizarea şi/ sau modificarea platformelor de transport aeriene, navale şi terestre, armamentelor, muniţiilor şi explozibililor, precum şi echipamentelor de comunicaţii specifice FOS o sumă de 3 miliarde USD.

Dacă este să raportăm suma ineficient cheltuită (potrivit rezultatelor auditului) pe echipamentele specifice FOS la aceasta din urmă, vom fi surprinşi să constatăm că ea reprezintă un procent de 27%, în opinia mea, expresie clară a ineficienţei managementului, chiar dacă cifrele se referă la ani financiari diferiţi.

Unii s-ar putea întreba: păi dacă lucrurile merg bine şi în astfel de condiţii, nu este clar că, de fapt, voi USSOCOM nu aveţi neapărată nevoie de aceste fonduri?

O astfel de realitate, cu certitudine, nu-i va ajuta în argumentaţia lor pe cei care se arătau cel puţin îngrijoraţi de tăierile bugetare la adresa FOS americane, în cuantum de 5% faţă de bugetul alocat în anul precedent, preconizate pentru anul fiscal 2021 şi consecinţele lor negative asupra stării de operativitate a forţei.

Să ne amintim că, atunci când, la începutul anului, actualul Preşedinte al SUA, Donald Trump, a înaintat Congresului propunerea sa de buget pentru anul fiscal 2021, acesta a solicitat Guvernului să ”reducă risipa, cheltuielile inutile şi să remedieze mangementul defectuos şi redundanţa în cadrul diferitelor structuri guvernamentale”.

Şi, în această speţă, Preşedintele chiar avea dreptate, un astfel de mesaj ar trebui să vină de la toţi liderii responsabili, fie ei politici, militari sau ai societăţii civile, cel puţin atunci când vine vorba despre modul de cheltuire a banului public, adică acela colectat din taxele plătite de contribuabili.