24 octombrie 2021

Colonel Emilian Chirea, locţiitorul şefului Direcţiei planificare strategică. MApN doreşte să introducă pregătirea premilitară a tinerilor între 15-19 ani şi pregătirea militară în universităţi. Din 2022, va demara un program de achiziţie pentru noi aeronave

Florin Jipa

Colonelul Emilian Chirea, locţiitorul şefului Direcţiei planificare strategică, a acordat, în exclusivitate, un interviu pentru Monitorul Apărării şi Securităţii, unde a prezentat starea principalelor domenii din Armata României.

Sursă foto: Mediafax

Federaţia Rusă rămâne principalul actor politic şi militar în Marea Neagră

MAS: Cum s-a schimbat contextul regional de securitate?

Emilian Chirea: În acest an au continuat şi chiar s-au acutizat unele probleme internaţionale şi regionale de securitate, punând o presiune suplimentară pe activitatea structurilor militare. În mod special, în Marea Neagră, zonă care are o importanţă strategică, atât pentru NATO, UE, dar mai ales pentru Federaţia Rusă şi pentru ţările riverane.

În această zonă, F. Rusă rămâne principalul actor politic şi militar. Acţiunile Moscovei determină provocări tot mai complexe generate de intenţia acesteia de a prezerva / consolida influenţa în regiune, în mod deosebit pentru contracararea extinderii NATO către est.

În Ucraina, conflictul deschis din Donbas rămâne principala sursă de instabilitate, deşi în ultima perioadă situaţia de securitate nu s-a modificat semnificativ, se menţine blocajul înregistrat în implementarea prevederilor Acordurilor de la Minsk şi nerespectării acordurilor parţiale de încetare a focului de-a lungul întregii linii de contact.

În Republica Moldova, situaţia rămâne stabilă, dar volatilă, pe fondul prezenţei trupelor ruse în Transnistria, nu au fost realizate progrese în dezafectarea muniţiilor de la Cobasna. În măsura în care provocările economice şi de asigurare a securităţii energetice vor putea fi abordate cu soluţii viabile, inclusiv cu sprijin european, există premise pentru consolidarea politico- economică în regiune.

În regiunea Mării Negre, Rusia continuă eforturile pentru consolidarea în mod gradual a capabilităţilor militare, prin ridicarea nivelului de pregătire şi de proiecţie a forţei. Şi în anul următor, activităţile de consolidare a capacităţii de lupă vor continua, cu precădere a structurilor dislocate în Peninsula Crimeea, care permit F. Ruse, prin intermediul Flotei Ruse a Mării Negre, să controleze întreaga zonă de nord a Mării Negre şi dacă este necesar să blocheze traficul în raioane întinse din Marea Neagră. Putem constata că activităţile de pregătire pentru luptă au continuat în mod constant să fie realizate, în pofida pandemiei, fiind desfăşurate exerciţii de mare amploare cu participarea tuturor categoriilor de forţe, cum este cazul exerciţiului ZAPAD 21.

 

România are patru structuri NATO pe teritoriul său

MAS: Ce face România în acest timp?

Emilian Chirea: MApN, pe lângă activităţile şi proiectele derulate confom planurilor, în acest an a creat o structură nouă, Comandamentul Corpului Multinaţional Sud-Est (HQ MNC-SE), care reprezintă un reper de bază pentru direcţia în care se transformă Armata României şi pentru creşterea relevanţei strategice a ţării noastre în regiune. Acesta completează prezenţa aliată în România şi îi dă mai multă consistenţă. În ţara noastră s-au constituit deja patru structuri NATO, din care trei complet operaţionale – mă refer aici la Unitatea NATO de integrare a Forţelor şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est în Bucureşti, precum şi Brigada Multinaţională Sud-Est, în Craiova.  

Cea mai recent înfiinţată unitate este şi cea mai complexă, Comandamentul Corpului Multinaţional Sud-Est (HQ MNC-SE) este o structură de comandă şi control pe domeniul terestru, parte integrantă a Structurii de Forţe a NATO, având principala misiune apărarea şi descurajarea oricăror ameninţări la adresa Alianţei în regiune.

HQ MNC-SE a realizat capacitatea operaţională iniţială- IOC în cadrul exerciţiului Defender Europe desfăşurat în primăvara acestui an. Odată cu operaţionalizarea deplină, comandamentul va fi responsabil de completarea lanţului de comandă al NATO şi va coordona acţional forţele aliate în zona de responsabilitate desemnată, fiind o structură modernă care va fi dotată cu toate echipamentele necesare pentru punere în aplicare a planurilor aliate în regiune în toate etapele  posibile ale unei acţiuni militare, pe întreg continum pace – criză – război.

În anul 2024, când va realiza FOC, comandamentul de la Sibiu, prin cei câteva sute de planificatori aliaţi va fi în măsură să contribuie la procesele de planificare, să elaboreze şi să pună în practică planurile operaţionale aliate în regiune. Unităţi NATO din cadrul structurii de forţe aliate vor fi afiliate, se vor instrui şi vor acţiona sub comanda unui general român, comandantul Corpului Multinaţional de Sud-Est,  domnul general locotenent Catălin – Tomiţă TOMESCU.

 

Prezenţa militară a SUA în România se desfăşoară în trei baze militare

MAS: Şeful Pentagonului a vizitat România luna aceasta. Cum vedeţi cooperarea dintre cele două armate?

Emilian Chirea: Recent am încheiat cu SUA,  în octombrie 2020, la Washington, „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează priorităţile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotaţia continuă a forţelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securităţii cibernetice, rezilienţei, respectiv asistenţa SUA pentru îndeplinirea ţintelor de capabilităţi aliate şi modernizarea forţelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, şi predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Prezenţa militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfăşoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu şi Câmpia Turzii, precum şi în cadrul exerciţiilor desfăşurate la poligoanele Cincu şi Smârdan. Statele Unite au realizat investiţii de 363 de milioane de dolari în extinderea şi modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 şi 2019. România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investiţiilor militare americane, după Polonia.

Ca exemplu, numai în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, unde forţele americane participă la exerciţii în comun cu forţele militare ale României, Ministerul Apărării Naţionale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitaţii de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare şi lucrări de execuţie pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Investiţia totală este estimată la peste 2 miliarde euro, baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi şi va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

 

2021 reprezintă un an de referinţă din punctul de vedere al exerciţiilor multinaţionale în România

MAS: Ce ne puteţi spune despre pregătirea armatei române?

Emilian Chirea: Pentru a nu vă răspunde într-un mod tradiţional, aş folosi prilejul de a prezenta o abordare nou în ceea ce se întâmpla astăzi în domeniul instruire şi exerciţii- TREX. În contextul măsurilor de asigurare a unei prezenţe înaintate adaptate la flancul Sud-Estic al NATO, tailored Forward Presence (tFP), România, cu sprijinul Bulgariei, a operaţionalizat Programul de instruire multinaţională consolidată la nivel întrunit, Combined Joint Enhanced Training/CJET, iniţiativă care se adresează statelor aliate din regiunea de sud a flancului estic al NATO, precum şi celor care dislocă forţe şi capabilităţi pentru participarea la exerciţii în această zonă.

CJET este o platformă regională pentru cooperare şi instruire în comun, integrată în MTEP, care a atins capacitatea operaţională completă în anul 2018. Scopul CJET este de a asigura o prezenţă aliată continuă în flancul sud-estic, prin exerciţii şi evenimente de instruire în comun. În contextul asigurat de acest program, un număr considerabil de state aliate au înţeles să se alăture statelor riverane Mării Negre în demersul de asigurare a stabilităţii în regiune şi de instruire a forţelor, în condiţii cât mai apropiate de realitatea câmpului de luptă.

Capabilităţile facilităţilor de instruire, în toate mediile, terestru, maritim, aerian şi electromagnetic, prezenţa structurilor NATO înfiinţate în Romania, intrarea în dotarea Armatei României a unor noi sisteme de armament şi, nu în ultimul rând, calitatea personalului militar din Armata României, cu o experienţă operaţională remarcabilă, dobândită pe timpul misiunilor în teatrele de operaţii, sunt argumente puternice care au crescut interesul aliaţilor şi partenerilor de a se instrui în România.

Întărirea posturii de descurajare pe care a adoptat-o România, prin dezvoltarea capabilităţilor structurilor de artilerie terestră şi ale structurilor de rachete şi artilerie antiaeriană prin dotarea cu sistemele HIMARS şi PATRIOT, presupune instruire temeinică şi continuă, în vederea operării tehnicii la standardele impuse. Astfel, beneficiile prezenţei forţelor partenerului strategic american pe teritoriul României se reflectă şi în domeniul instruire.

Totodată, activităţile desfăşurate în domeniul instruirii cu structuri similare ale armatei SUA reprezintă un exemplu de bună practică, care trebuie extins şi în relaţia cu celelalte state aliate, exemple în acest sens fiind Polonia şi Italia, ţări cu care ne aflăm în faze avansate a intensificării cooperării în domeniul instruire. 

Anul 2021 reprezintă un an de referinţă din punctul de vedere al exerciţiilor multinaţionale în România. Astfel, în perioada mai-iunie 2021, România a găzduit evenimente de instruire la care au participat peste 10.000 militari români şi 5.000 militari străini, din 16 state aliate sau partenere, care au operat un număr de aproximativ 1.700 de echipamente militare. Exerciţiile NATO STEADFAST DEFENDER 21 şi exerciţiul US DEFENDER EUROPE 21 au fost conectate cu exerciţiul naţional DACIA 21, pentru a asigura un cadru realist de instruire în condiţiile unei operaţii strategice, desfăşurate în context multinaţional,  întrunit şi interinstituţional şi multinaţional,  potrivit unui scenariu fictiv, de apărare colectivă, desfăşurat în toate mediile (terestru, aerian, maritim şi electromagnetic). 

În perioada 2022-2024, România va continua să se manifeste ca un aliat credibil, continuând participarea la exerciţii multinaţionale, planificate de statele aliate şi de statele partenere. Astfel, România a deschis participarea multinaţională la un număr de 13 exerciţii anuale, de mare amploare, desfăşurate pe teritoriul României şi s-a angajat să participe la un număr de aproximativ 40 de exerciţii multinaţionale, organizate de structurile de comandă ale NATO, statele aliate/partenere.

Până la această dată, România şi-a arătat disponibilitatea de a găzdui exerciţiul NATO, RAMSTEIN LEGACY 2024, specific structurilor de rachete antiaeriene, şi exerciţiul partenerului strategic USA,  DEFENDER EUROPE 2024, specific tuturor categoriilor de forţe.

Din punctul de vedere al statelor partenere din Regiunea Mării Negre, o atenţie deosebită se bucură Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, cu care forţele Armatei României desfăşoară exerciţii şi activităţi de instruire în comun.

 

Pregătire premilitară a tinerilor între 15-19 ani şi pregătire militară şi de comandă pe durata studiilor universitare

MAS: Putem vorbi de o Armată Educată? Care este starea învăţământului militar?

Emilian Chirea: Provocările  din ultimii doi ani de învăţământ, în care pandemia de COVID -19 ne-a îndrumat către învăţământul în format on line, ne-au demonstrat că dezvoltarea învăţământului militar trebuie să se realizeze succesiv şi secvenţial, în cele trei planuri - conceptual, procesual şi arhitectural - astfel încât să asigure armatei o resursă umană înalt calificată, inovatoare, capabilă să convertească întregul capital educaţional în sursă de cunoaştere şi în avantaje competitive, adaptabilă, în măsură să îndeplinească o gamă largă de misiuni, astfel încât structurile militare să rămână eficiente în faţa oricăror provocări.

În Ministerul Apărării Naţionale funcţionează structuri educaţionale, care acoperă întreaga reţea de unităţi şi instituţii de învăţământ militar.

Structurarea celor mai importante dintre acestea pe niveluri educaţionale este următoarea:

a. Învăţământul liceal – vocaţional, profilul militar, specializarea matematică-informatică, engleză intensiv – cu cinci colegii naţionale militare, câte un colegiu în subordinea fiecărui stat major de categorie de forţe şi câte un colegiu arondat Comandamentului logistic întrunit şi Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii;

b. Învăţământul postliceal – reprezentat de cinci şcoli militare de maiştri militari şi subofiţeri, câte una arondată precum colegiile naţionale militare;

c. Învăţământul superior, care cuprinde  trei academii ale categoriilor de forţe, câte una pentru fiecare categorie de forţe, la care se adaugă Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” şi Institutul Medico-Militar ,toate aflate în coordonarea şefului Statului Major al Apărării;

d. Formarea continuă nonuniversitară, care cuprinde: 7 şcoli de aplicaţie (cu centre de perfecţionare pe arme din compunere şi/sau subordine) şi centre de învăţare a limbilor străine.

La nivelul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ militar şi în cele de formare continuă din Ministerul Apărării naţionale se pregătesc, în medie, anual, un număr de aproximativ 11.000 de militari, dintre care aproximativ 5.000 de elevi şi studenţi şi aproximativ 6.000 de cursanţi.

          Începând cu anul 2018 MApN a demarat procesul de formare a rezerviştilor voluntari – ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, precum şi pentru soldaţi – pe care îl derulăm diferenţiat, pe categorii de personal, între 7 şi 13 săptămâni, în facilităţile instituţiilor de formare continuă nonuniversitară.

Accesul în învăţământul militar, liceal, postliceal şi universitar se desfăşoară fără discriminări de gen. În ultimii ani, cei mai mulţi şefi de promoţie ai unităţilor şi instituţiilor de învăţământ militar au fost fete, ceea ce dovedeşte că doar competenţa, performanţa şi  caracterul elevilor şi studenţilor primează în cadrul proceselor educaţionale.

Principalele preocupări ale Ministerului Apărării Naţionale pe termen mediu şi lung, în domeniul educaţional:

- implementarea prevederilor noii Concepţii de modernizare şi dezvoltare a învăţământului militar în perioada 2021-2026 şi în perspectivă până în anul 2030;

  • Trecerea la abordarea programelor de studii universitare de licenţă pentru formarea ofiţerilor de arme prin programe cu durate de 4 ani;
  • Abordarea pregătirii de tip JOINT/Întrunit a ofiţerilor,;
  • Instruirea centralizată la început de carieră prin programe standardizate, cu durate unitare pentru ofiţeri şi subofiţeri;
  • Planuri-cadru de învăţământ liceal adaptate pentru nevoile sistemului militar;
  • Modernizarea sistemului de formare continuă nonuniversitară din cadrul MApN

- trecerea la abordarea conceptelor de pregătire premilitară a populaţiei cu vârste cuprinse între 15-19 ani şi la conceptul de formare a ofiţerilor şi din studenţii instituţiilor de învăţământ superior civile, prin dezvoltarea unor programe de pregătire militară şi de comandă pe durata studiilor universitare.

 

Starea programelor de achiziţie în anul 2021

MAS: Care este stadiul derulării programelor de înzestrare?

Emilian Chirea: Înzestrarea forţelor armate cu echipamente moderne reprezintă un obiectiv principal al structurilor centrale din MApN. Vă prezint, pe scurt, principalele programe:

Sistemul Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS

  • Programul de înzestrare prevede achiziţia a 3 sisteme tip batalion HIMARS câte 18 instalaţii de lansare fiecare (total 54 instalaţii de lansare), incluzând muniţia, elemente de comandă control, senzori, suport logistic, mentenanţă, echipamente criptografice şi cu regim special, precum şi serviciul de instruire a personalului la toate nivelurile necesare.
  • În luna februarie 2021 au fost livrate în România lansatoarele HIMARS din dotarea primului batalion. În prezent se desfăşoară activităţi de instalare, testare, verificare calitativă şi funcţională a lansatoarelor HIMARS.

 

            Sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM

  • Programul are ca obiectiv dotarea Forţelor Aeriene cu sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare pentru apărarea spaţiului aerian şi a principalelor obiective militare şi civile de pe teritoriul naţional, prin achiziţia de la Guvernul statelor Unite ale Americii (USG) a 7 sisteme de rachetele sol-aer PATRIOT, în baza Legii 222/2017. În luna decembrie 2017 a fost contractat primul sistem PATRIOT (Fire Unit/FU) şi serviciul de instruire a personalului
  • În anul 2020 a fost livrat primul sistem (FU1), iar în perioada sept. 2020 – ian. 2021, echipele USG şi MApN au executat activităţile de recepţie, instalare şi punere în funcţiune ale echipamentelor aferente primului sistem de rachete PATRIOT (SICO).
  • În perioada nov 2020 - ian. 2021 echipamentele din compunerea primului sistem PATRIOT au parcurs procesul specific de omologare al MApN şi au fost predate beneficiarului (SMFA).

 

            Sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML)

  • Programul are ca obiectiv realizarea „Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă”, aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” (SIML);
  • achiziţia sistemului de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă bazat pe racheta Naval Strike Missile, incluzând instalaţii mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicaţii, şi muniţia aferentă; Obiectivul de înzestrare este planificat a fi realizat în anul 2024.

 

            Programul TBT 8x8 Piranha V

  • În data de 25.03.2021, la sediul UM 01047 Craiova, a fost finalizată recepţia primului lot de 36 de produse având implementată suita de aplicaţii software de comandă şi control BC2A integrată în cadrul CIS.
  • În mai şi iunie acest an a avut loc testarea şi evaluarea operaţională a produselor intrate în înzestrarea Statului Major al Forţelor Terestre. Raportul de testare şi evaluare operaţională pentru lotul nr.1 de 36 produse.
  • Lotul nr. 2 de 32 TBT 8x8 PIRANHA V trebuie livrat în conformitate cu prevederile contractuale tot in acest an; furnizorul trebuie să demonstreze în totalitate cerinţele de fabricaţie în România în conformitate cu HG 852/2017 şi cu clauzele contractuale înainte de începerea activităţilor de recepţie aferente lotului 2. Actualmente se află în recepţie calitativă la UMB S.A.

 

            Programul Corvetă multifuncţională

  • Procedura specifică de achiziţie pentru produsul „Corvetă multifuncţională“ a fost iniţiată în data de 01.03.2018, în baza H.G. nr. 48/2018. Actul normativ prevede achiziţia a patru corvete multifuncţionale pentru Forţele Navale precum şi a suportului logistic iniţial aferent navelor (pentru primii doi ani de la livrarea fiecărei nave).
  • Construcţia şi dotarea navelor se va realiza într-un şantier naval din România care va deveni ulterior Centru de Mentenanţă pentru Forţele Navale. În cadrul operaţiunilor compensatorii este inclusă şi modernizarea fregatelor T22R cu un sistem de luptă similar cu cel al corvetelor.
  • Câştigătorul procedurii de atribuire a fost declarată asocierea NAVAL Group-Şantier Naval Constanţa cu o ofertă de 1,2 miliarde Euro fără TVA (fără a fi incluse muniţiile).

 

            Radar tridimensional cu distanţă mare de descoperire, mobil – TPS-77

  • Scopul programului de înzestrare: dotarea Statului Major al Forţelor Aeriene cu radare tridimensionale pentru executarea misiunilor de asigurare a operaţiilor aeriene prin executarea cercetării prin radiolocaţie a spaţiului aerian în cadrul sistemului integrat de apărare aeriană al NATO
  • În perioada 2015-2019 au fost contractate 7 sisteme din care 5 au fost recepţionate şi instalate până la finalul anului 2019.

 

            Modernizare aeronave IAR-99

  • Programul are ca obiectiv modernizarea a 20 avioane IAR-99.
  • Abordarea contractuală a programului se va realiza în două etape, astfel:
    • ETAPA I: „Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99 Standard din dotarea MApN în configuraţia IAR-99 SM”;
    • ETAPA II: „Revitalizarea şi eliminarea obsolescenţei sistemelor aeronavelor IAR-99 Şoim”.

           

            Platforme de transport multifuncţionale pe roţi

  • În prima etapă a programului de înzestrare, respectiv pentru perioada 2020-2029, este prevăzută achiziţia a 3.265 platforme de transport, atât pe şasiu de autocamion, cât şi remorci şi semiremorci.
  • Până la 10.06.2021, Iveco Defence Vehicles S.p.A. a livrat 201 produse, din cele 253 care ar fi trebuit să fie livrate până la 26.01.2021. Pentru întârzierile constatate au fost emise  facturi de penalităţi. Termenul de livrare pentru lotul 2 de produse este 15.01.2022.

 

În 2022, armata intenţionează să demareze programe de achiziţie pentru alte aeronave

MAS: Ce va achiziţiona armata începând cu 2022?

Emilian Chirea: În perioada 2022 – 2024, sunt planificate pentru achiziţie următoarele programe principale de înzestrare:

            Autoturisme de teren blindate de tip uşor – ATBTU

  • programul are ca obiectiv dotarea marilor unităţi şi unităţi de manevră, sprijin de luptă şi sprijin logistic cu autovehicule tactice. Primele ATBTU vor fi fabricate în capabilităţile producătorului, timp în care se va realiza transferul tehnologic la operatori economici din România.

 

            Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR - Sistemul Integrat de Comunicaţii şi Informatic (SICI) al sistemului C4ISR pentru Comandamentul Forţelor Întrunite (CFI)

  • Programul de înzestrare prevede realizarea unui SICI pentru CFI care să asigure integrarea comandamentului de nivel operativ în procesul de conducere militară a structurii de forţe a Armatei României, atât la pace cât şi la agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război.

 

            Avion multirol al Forţelor Aeriene 

  • Este constituită prima escadrilă de 12 avioane multirol F-16, achiziţionate în conformitate cu prevederile Legii 240/2013, din Republica Portugheză. 
  • Au fost livrate cinci avioane F-16 achiziţionate în baza prevederilor contractului încheiat cu Guvernul Republicii Portugheze, în conformitate cu prevederile Legii 237/2019.
  • SMFA întreprinde demersuri pentru planificarea resurselor financiare necesare iniţierii achiziţiei altor avioane, începând cu anul viitor.

 

            Sistem satelitar militar de telecomunicaţii

  • Programul de înzestrare „Sistem satelitar militar de telecomunicaţii” a fost declarat ca proiect de ţară prin hotărârea CSAT nr. S-79 din 03.06.2020.
  • La sfârşitul anului 2020, Franţa, Marea Britanie şi Italia au răspuns solicitărilor de informaţii.

 

            Programul de aeronave fără pilot - UAS

            „Sistemul UAS tactic-operativ clasa II”

  • Programul are ca obiectiv înzestrarea cu sisteme UAS-TO, precum şi cu pachetul de suport logistic iniţial necesar operării şi asigurării mentenanţei fiecărui sistem pe parcursul primilor 2 ani de exploatare. Structurile beneficiare sunt din cadrul sistemului de informaţii militare.

 „Sistemul UAS tactic clasa I”

  • Programul are ca obiectiv realizarea capabilităţilor ISR-UAS prin înzestrarea cu sisteme de aeronave fără pilot (UAS) tactice clasa I, precum şi a pachetului de suport logistic iniţial necesar operării şi asigurării mentenanţei fiecărui sistem pe parcursul primilor 2 ani de exploatare. Structurile beneficiare sunt din cadrul sistemului de informaţii, supraveghere şi recunoaştere (ISR) din compunerea mai multor tipuri de structuri militare.

 

2021 a marcat retragerea trupelor din Afganistan   

MAS: Care sunt principalele misiuni la care participă militarii români?

Emilian Chirea: Armata României a continuat participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, sub egida ONU, NATO şi UE, în conformitate cu angajamentele asumate de România în planul securităţii internaţionale. Anul 2021 a marcat şi retragerea trupelor din Afganistan, misune la care România a participat cu peste 32.000 de militari.   

 

Afganistan: În anul 2021, participarea la Misiunea Resolute Support-RSM, din TO Afganistan a reprezentat principalul efort al contribuţiei Armatei României la operaţii şi misiuni în afara teritoriului statului român.

Decizia SUA de retragere a forţelor din TO Afganistan şi de încheiere a misiunii „Resolute Support” până la 11 septembrie 2021, a impus accelerarea procesului de planificare desfăşurat la nivelul RSM – Orderly Retrograde, 74 Days, implicit şi la nivelul Comandamentului Forţelor Întrunite.

În data de 20.04.2021, comandantul CFI a emis Ordinul pentru extracţia contingentului naţional din teatrul de operaţii Afganistan „Safe Return – A” prin care a stabilit repatrierea forţelor româneşti dislocate în CJOA-A, în condiţii de securitate şi în deplină sincronizare cu planul de închidere a misiunii „Resolute Support”. Activitatea planificată s-a finalizat în luna iunie, 2021, marcând astfel încheierea onorabilă participării Armatei Române la cea mai importantă misiune după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatrul de operaţii Afganistan au fost dislocaţi peste 32 000 de militari români. Din aceştia 27 militari şi-au pierdut viaţa, iar alţi aproximativ 200 de colegi au fost răniţi.

 

Prezenţa aliată consolidată - eFP Polonia: Armata României participă cu o subunitate de apărare antiaeriană şi cu structuri de sprijin (logistică, poliţie militară) la Grupul de luptă, sub comandă SUA, constituit în Polonia, pentru îndeplinirea sarcinilor asumate în urma Summit-ului de la Varşovia, respectiv de implementare a deciziilor privind prezenţa aliată consolidată pe flancul de est al Alianţei şi susţinerea efortului aliat de consolidare a posturii de descurajare şi apărare.

Acest lucru a fost asigurat iniţial, până la rotaţia a VII-a, de către un Detaşament de Apărare Antiaeriană, dotat cu sisteme antiaeriene tractate Oerlikon, iar din luna octombrie 2020, odată cu intrarea rotaţiei a VIII-a, a fost schimbată tehnica  de luptă, respectiv s-a introdus sistemul antiaerian autopropulsat Gepard.

În zona de misiune este rotaţia a IX-a, generată de către B. 288 Ap.AA Focşani, urmând ca în luna octombrie 2021 să fie introdus Det.Ap.AA generat de către B. 348 Ap.AA Murfatlar. Militarii români aflaţi în zona de misiune desfăşoară activităţi de instruire planificate, unilateral sau în comun, cu structurile BG POL (US, UK şi HRV) şi/sau forţele armate ale naţiunii gazdă,  pentru demonstrarea capacităţii de luptă în scopul descurajării pe flancul estic al NATO.

 

Balcanii de Vest

Operaţia EUFOR Althea:

În prezent, pentru îndeplinirea mandatului naţional şi a angajamentelor asumate, România participă la operaţia EUFOR ALTHEA din Bosnia şi Herţegovina prin dislocarea unor capabilităţi (personal, mijloace şi forţe) în diferite configurări de organizare cu misiuni, sarcini distincte şi diverse.

            Operaţia NATO Kosovo Force (NATO KFOR) TO KOSOVO

Armata României a continuat participarea la operaţia NATO KFOR, pe parcursul anului 2021, în sprijinul asigurării stabilităţii şi securităţii în provincia KOSOVO. În prezent, pentru îndeplinirea mandatului naţional şi a angajamentelor asumate, România participă la operaţia KFOR prin dislocarea unor capabilităţi (personal, mijloace şi forţe) în diferite configurări de organizare cu misiuni, sarcini distincte şi diverse – la care se adaugă un număr de militari dislocabili la ordin.

 

IRAK

În perioada ianuarie - iulie 2021, România a contribuit la operaţiile militare NMI şi OIR cu un număr de 13 militari. Principalele misiuni executate de personalul militar român au fost reprezentate de consilierea şi antrenarea forţelor de securitate irakiene şi a instituţiilor militare de învăţământ, sarcinii executate în cadrul operaţiei NMI precum şi instruirea forţelor de securitate şi apărare irakiene în cadrul Coaliţiei Internaţională anti ISIL/Daesh, sarcini executate în cadrul operaţiei OIR.

Personalul militar participant la cele două misiuni în TO Irak a avut o contribuţie activă în procesul de planificare şi executare a activităţilor de stat major precum şi în cele de consiliere în sprijinul forţelor de securitate irakiene.

 

Operaţii în Marea Neagră şi Marea Mediterană

Operaţia maritimă „SEA GUARDIAN” în Marea Mediterană este rezultat al Summitul-ui NATO din Ţara Galilor, din 2014, ca parte a Strategiei Maritime a Alianţei din 2011. Aceasta a fost lansată din semestrul al II-lea al anului 2016, ca urmare a revizuirii operaţiei ACTIVE ENDEAVOUR (OAE), respectiv a deciziei de tranziţie a acestei operaţii de apărare colectivă, tip Articol 5, la una de securitate maritimă, tip non Articol 5 (NA5CRO). Grupările navale permanente NATO au misiunea de a asigura prezenţa navală permanentă a NATO, în vederea descurajării unor potenţiale ameninţări la adresa Alianţei, respectiv furnizării răspunsului militar rapid în situaţii de criză.

În conformitate cu angajamentele asumate de România, Forţele Navale au participat cu o fregată T22R, cu elicopter şi grupă FOS ambarcate, în cadrul OSG din Marea Egee şi estul Mării Mediterane. Pe perioada activării, la FOCOPS 21.5, fregata ,,Regina Maria” a deţinut comanda grupării navale. 

        Operaţia IRINI

Succesoare a EUNAVFOR MED SOPHIA, operatia are ca sarcină esenţială implementarea embargoului asupra armelor impus Libiei, în conformitate cu Rezoluţiile 2292 (2016) şi 2473 (2019) Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În conformitate cu angajamentele asumate de România, în cadrul EUNAVFOR MED IRINI din centrul Mării Mediterane, în anul 2021, Forţele Navale Române participă cu puitorul de mine şi plase ,,Viceamiral Constantin Bălescu” (P.Mn. 274), cu echipă de scafandri de luptă ambarcată.

În perioada 23.09-09.01.2022, comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite exercită neîntrerupt comanda operaţională asupra puitorului de mine şi plase ,,Viceamiral Constantin Bălescu" (P.Mn. - 274).

Grupări navale permanente NATO

Participarea la misiunea grupărilor navale permanente ale NATO constituie o componentă importantă a profilului strategic al României şi oferă oportunitatea promovării imaginii Armatei României, în particular a Forţelor Navale Române, în calitate de contribuitor important la eforturile comune ale Alianţei.

Grupările navale permanente NATO au misiunea de a asigura prezenţa navală permanentă a NATO, în vederea descurajării unor potenţiale ameninţări la adresa Alianţei, respectiv furnizării răspunsului militar rapid în situaţii de criză.

Armata României participă în cursul anului 2021 cu capabilităţi navale integrate în cadrul grupările navale permanente ale NATO SNMG2 (Standing NATO Maritime Group 2) şi de luptă contra minelor, SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group 2), pe durata misiunilor planificate în bazinele Mării Negre, Mării Egee şi Mării Mediterane.

Pentru contribuţia la misiunile Grupărilor Navale Permanente ale NATO – în anul 2021, Armata României, prin Statul Major al Forţelor Navale, a participat/ participă cu forţe, astfel:

  • SNMG 2: cu fregata ,,Regina Maria” (F 222);
  • SNMCMG 2: cu dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” (DM 25).

 

Operaţia ALLIED SOLACE

În contextul încheierii misiunii NATO Resolute Support (RSM) din Afganistan, NATO a decis declanşarea operaţiei ALLIED SOLACE, pentru evacuarea cetăţenilor afgani care au sprijinit eforturile Alianţei în Afganistan.

În prezent, Armata României a pus la dispoziţia NATO, pentru operaţia ALLIED SOLACE, un detaşament C27J Spartan în vederea asigurării sprijinului aerian solicitat de JFCNP pentru evacuarea cetăţenilor afgani care au lucrat pentru NATO, UN, naţiunile aliate şi a membrilor familiilor acestora. Până în prezent, au fost executate un număr de 10 misiuni specifice de sprijin.

 

Misiuni individuale sub egida ONU, UE:

În anul 2021, Armata României a continuat participarea cu personal militar la misiunile individuale sub egida ONU, UE. Prezenţa militară românească este asigurată în cadrul următoarelor misiuni:

  • MINUSMA MALI – United Nations Multidimensional Integrated Stabilisation Mission in Mali;
  • EUTM MALI – Military Training Mission in Mali;
  • EUTM RCA – Military Training Mission in the Central African Republic;
  • EUTM SOMALIA – Military Training Mission Somalia;
  • MONUSCO CONGO – United Nations Organization Stabilization Mission in The Democratic Republic of Congo;
  • UNMISS SUDAN DE SUD – United Nations Mission  in South Sudan.  

 Personalul participant a executat activităţi specifice, de stat major, asistenţă şi consiliere a autorităţilor guvernamentale, în efortul comun al mandatului misiunilor sub egida ONU şi UE de menţinere a păcii, protecţia civililor, apărarea drepturilor omului şi acordarea de asistenţă umanitară.

 

Armata, pe frontul luptei pentru limitarea efectelor pandemiei

MAS: De aproape doi ani, ţările lumii se concentrează pe limitarea efectelor pandemiei virusului SARS-CoV-2. Cum contribuie armata română pe acest front?

Emilian Chirea: Pentru prijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, inclusiv în derularea campaniei de vaccinare a populaţiei generale, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost întreprinse următoarele măsuri:

 

  • structuri de tip call-center

Au fost costituite în sprijinul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti pentru: desfăşurarea anchetelor epidemiologice a persoanelor infectate cu SARS-CoV-2; planificarea la vaccinare împotriva COVID-19 a populaţiei generale şi furnizarea de date şi informaţii populaţiei.

Fiecare structură de tip call-center a desemnat personal pentru instruire specifică, a instalat echipamente tehnice prin cooperare cu structurile teritoriale ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi a încheiat protocoale de cooperare cu structurile judeţene implicate în  funcţionarea centrelor şi asigurarea serviciilor de sppecialitate. Centrele operaţionalizate au intrat în funcţiune începând cu 15.12.2020. În primă fază au fost înfiinţate 44 de centre în 42 de prefecturi (dintre care 3 în Bucureşti), în cadrul cărora şi-au desfăşurat activitatea 822 operatori (528 dintre aceştia fiind instruiţi pentru planificarea la vaccinare).

În scopul creşterii eficienţei planificării populaţiei la vaccinare şi eliminării disfuncţionalităţilor privind înscrierea în Platforma naţională de programare pentru vaccinare, la solicitarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, MApN a suplimentat numărul liniilor telefonice şi a operatorilor astfel încât, la data de 11.04.2021, erau operaţionalizate 53 de                call-centere în care  executau activităţi specifice 1.560 militari pentru suport programare la vaccinare şi în sprijinul DSP-urilor, pentru deservirea a 574 posturi de lucru, din care 198 posturi pentru live chat. Ulterior, în funcţie de dinamica activităţilor, organigrama structurilor a fost redimensionată în concordanţă cu volumul activităţii determinat de situaţia operativă din teren.

Pentru sprijinirea populaţiei în obţinerea certificatelor digitale COVID-19, în baza  Ordinului comun al ministrului sănătăţii, ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naţionale şi directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, nr. M 134/07.07.2021, privind aprobarea modului de funcţionare, componenţa şi procedurile aplicabile în cadrul Centrului de suport pentru utilizatorii Sistemul informatic integrat de eliberare şi verificare a certificatelor digitale ale UE privind COVID-19/SII-CDC, s-a constituit Centrul de preluare a apelurilor, asigurat cu personal din cadrul MApN, iar în cadrul structurilor de tip call-center/MApN au fost activate câte 2 posturi telefonice, inclusiv în limba engleză, pentru a răspunde solicitărilor populaţiei.

La 13.10.2021, sunt funcţionale 48 call-centere, cu 240 posturi telefonice, din care 144 pentru planificare la vaccinare, inclusiv aplicaţia live-chat şi 96 pentru preluare apeluri privind certificatele de vaccinare digitale.

Până la data de 13.10.2021, au fost primite în call-centere 2.557.423 de apeluri, dintre care 2.476.031 pentru efectuarea anchetelor epidemiologice şi planificarea la vaccinare şi 81.392 apeluri pentru certificate digitale.

  • facilităţi de depozitare vaccinuri anti COVID-19

Dozele de vaccin anti COVID-19VID-19 sunt depozitate în 7 centre de depozitare/CRD-uri la Bucureşti – depozitul central, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Constanţa – depozite regionale;

  • vaccinarea populaţiei

În baza instrucţiunilor emise de către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinare împotriva SARS-CoV-2, la nivelul MApN au fost constituite, 60 de centre de vaccinare fixe pentru vaccinarea personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a populaţiei civile.

Ulterior, în raport cu dinamica procesului de vaccinare la nivel naţional, 14 centre de vaccinare fixe au fost desemnate pentru vaccinarea populaţiei generale, celelalte continuând imunizarea împotriva SARS-CoV-2 a personalului MApN şi a categoriilor de persoane din responsabilitate (veterani de război, pensionari militari şi membrii de familie).

 Totodată, pentru facilitarea accesului populaţiei din zona rurală la vaccinare au fost înfiinţate 12 centre mobile cu un total de 20 de echipe mobile de vaccinare, organizate şi operate de structurile MApN.

Până în prezent, în centrele de vaccinare ale MApN au fost imunizate

  • 57,1 % - din personalul MApN (imunizat şi cu doza de rapel)
  • 299.377 persoane cu doza I/II/doza unică
  • 19.738 persoane cu doza III

Dintre acestea, 30.236 persoane au fost vaccinate prin echipele mobile de vaccinare, 21.182 în Etapa I a Maratonului de vaccinare la care a participat MApN (04-11.05.2021), respectiv 22.472 în Etapa a II-a (25.05-01.06).

  • alte activităţi/misiuni de sprijin
    • monitorizarea evoluţiei situaţiei pandemice în vederea asigurării unei reacţii oportune la solicitările de sprijin primite;  
    • asigurarea, la solicitare, a capabilităţilor de transport aerian disponibile în scopul executării unor misiuni de relocare a persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 în facilităţi medicale, precum şi pentru transportul de echipamente şi materiale sanitare, atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia;
    • personal medical şi de stat major pentru deservirea spitalului de suport de la Leţcani/judeţul Iaşi cu 3 ofiţeri – echipă de comandă, 2 subofiţeri de stat major, 10 subofiţeri sanitari şi 10 brancardieri – militari voluntari;
    • creşterea capacităţilor de spitalizare a cazurilor de COVID-19 în spitalele militare din subordine. La 13.10.2021 erau internaţi 409 pacienţi, din care 83 la ATI;
    • suplimentarea cu 11 fluxuri de vaccinare pentru vaccinul Johnson&Johnson în unităţile sanitare proprii;
    • asigurarea a 5 ambulanţe Tip A în sprijinul Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov;
    • desemnarea reprezentanţilor MApN în cadrul structurilor operaţionale constituite la nivel naţional şi local (de coordonare şi conducere a acţiunilor).
    • însoţirea şi asigurarea securităţii transporturilor de vaccinuri la sosirea în ţară;
    • transportul terestru al vaccinurilor între centrele de depozitare;
  • În anul 2021, până la data curentă, situaţia misiunilor executate de forţele şi mijloacele MApN pentru sprijinirea efortului autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de limitare a efectelor pandemiei COVID 19, se prezintă astfel:
  • total misiuni: 4.686, cu 10.935 militari (şoferi, echipaje PM, personal pază şi fluidizare flux centre vaccinare, echipaj aeronavă) şi 4.876 mijloace tehnice (parte dintre aceştia executând una sau mai multe misiuni). Dintre acestea, peste 4.000 de misiuni s-au executat în sprijinul campaniei de vaccinare pentru: asigurarea securităţii distribuirii dozelor de vaccin; transportul dozelor de vaccin de la CRD-uri la DSP-urile judeţene; asigurarea funcţionării centrelor mobile de vaccinare.
  • dintre misiunile executate pot evidenţia cele 13 misiuni de transport aerian executate de forţele şi mijloace SMFA, astfel: 5 misiuni de transport materiale medicale – Qatar, R. Moldova, India, Tunisia şi Egipt; 6 misiuni de transport pacienţi COVID-19; 2 misiuni de transport comisii de evaluare capacităţi de stocare vaccinuri şi infrastructură medicală.

 

MAS: Ce le transmiteţi militarilor de Ziua Armatei?

Emilian Chirea: Deoarece ne găsim în preajma sărbătorii naţionale Ziua Armatei Române, transmit tuturor colegilor din Armata Română o urare simplă de sănătate şi succes în ceea ce fac, iar pentru familiile de militari un gând de recunoştinţă şi apreciere pentru sprijinul pe care ni-l oferă zi de zi, pentru a fi în măsură să ne îndeplinim în bune condiţii misiunile.  La mulţi ani Armatei Române!

 

Colonelul Emilian Chirea este locţiitorul şefului Direcţiei planificare strategică din anul 2020. Pe parcursul carierei a încadrat funcţii în structuri multinaţionale şi de reprezentare în cadrul Reprezentanţei Militare a României la NATO şi UE (Bruxelles, 2010-2014) şi în cadrul Comandamentului aliat pentru operaţii-ACO (Mons, 2016). A urmat cursurile instituţiilor militare de învăţământ în ţară şi în străinătate, iar în anul 2019 a absolvit Colegiul Naţional de Război din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare din Washington DC. A participat la următoarele misiuni în teatrele de operaţii: KFOR- Kosovo (2002), Antica Babilonia, Iraki Freedom, Irak (2004), ISAF - Afganistan (2005).