22 noiembrie 2019

Clubul Astana - Patru iniţiative pentru patru probleme ale securităţii internaţionale

Cristian Eremia

”Marea Eurasie 2027 - Confruntare sau Parteneriat?” Comunicarea strategică şi cooperarea mondială - singura alternativă viabilă la confruntări economice, politice şi militare. Pot fi generate noi realităţi şi reguli ale jocului în spaţiul euro-asiatic extins! Regândirea unei arhitecturi inter-continentale de securitate pentru Marea Eurasie. Crearea unei alianţe globale pentru neproliferarea armelor nucleare. UE – UEE: necesitatea unui dialog cuprinzător.

Sursă foto: Mediafax

Cea de a cincea reuniune a platformei ”Astana Club” pentru dezbateri politice şi analitice pe probleme de securitate internaţională - desfăşurată în capitala kazahă Nur Sultan la 11 noiembrie, a avut o tematică generoasă: ”Marea Eurasie - 2027: Către o nouă arhitectură a cooperării globale”. Interesele regionale ale liderilor politici şi comunităţilor analitice reprezentate au centrat dezbaterile pe problemele extrem de serioase de securitate din interiorul spaţiului euro-asiatic şi din larga vecinătate care încercuieşte acest spaţiu.

Cu toate acestea, primul preşedinte şi lider consacrat al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a orientat dezbaterile pe vectori mondiali de securitate, dezvăluind în premieră patru noi iniţiative politice care vor fi lansate de Kazahstan, şi care ar trebui să readucă super-puterile mondiale la dialog pentru a crea o lume mai bună şi mai sigură. În cadrul conferinţei, a fost abordată o gamă largă de probleme, incluzând confruntarea SUA-China, dezarmarea nucleară sau perspectivele de reglementare a conflictului din estul Ucrainei.

Ameninţări fundamentale la adresa securităţii euro-asiatice

Principalele riscuri şi ameninţări de securitate identificate la nivelul Clubului Astana pentru anul 2020 se referă, în linii generale, la dezvoltarea noilor războaie comerciale şi lansarea unei noi curse de înarmare globală, care implică evident ”Marea Eurasie”. Trebuie remarcat faptul că viziunile Clubului Astana asupra sistemului relaţiilor internaţionale şi securităţii globale sunt, chiar în detalii, apropiate sau complementare, dar oricum nu divergente faţă de cele promovate de curentele integraţioniste controlate de Moscova, adică Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Este interesat de trecut în revistă lista completă a principalelor zece riscuri şi ameninţări la adresa securităţii internaţionale pentru anul 2020, identificate în marja acestei recente conferinţe internaţionale organizată de Clubul Astana. Listă care include următoarele:

-        recesiunea economică globală, aşteptată să explodeze în anul 2020;

-        escaladarea confruntării dintre SUA şi China;

-        intrarea într-o fază periculoasă a noii curse mondiale de înarmare;

-        agravarea confruntărilor între diferiţii actori statali şi non-statali pentru posesia tehnologiilor avansate;

-        perspectivele unei campanii militare împotriva Iranului;

-        involuţii severe în negocierile pentru dezamorsarea crizei nucleare şi de securitate din Peninsula Coreeană;

-        replici periculoase în planul securităţii internaţionale ca urmare a alegerilor prezidenţiale din SUA în anul 2020;

-        o nouă revigorare a terorismului internaţional;

-        un val distructiv de naţionalism agresiv, extremism şi populism în state care contează pentru sistemul de securitate al spaţiului euro-asiatic;

-        probleme la scară planetară datorate schimbărilor climatice.

Pentru comparaţie, cele mai importante ameninţări la adresa securităţii Eurasiei Mari diagnosticate de acelaşi club pentru anul 2019 erau confruntarea multidimensională dintre China şi SUA, războaiele comerciale, reactivarea periculoasă a conflictelor regionale, apariţia unei noi curse de înarmare globală, respectiv escaladarea unor probleme de mediu (în special securitatea furnizării de apă) şi perspectiva producerii unor dezastre tehnogene. Se poate trage deci concluzia generală că, în cadrul previziunilor Clubului Astana, persistă unele tendinţe mai puternice cu potenţial de a afecta securitatea internaţională, acestea fiind războaiele comerciale, relaţiile dificile SUA-China, cursa internaţională a înarmării şi problemele de mediu.

În contrast şi în context CSI, OTSC şi UEE, trebuie menţionat că Rusia menţine un adevărat discurs anti-american, disponibilitate pentru măsuri de escaladare a cursei înarmărilor şi a crizelor, dar şi încercări constante de a convinge membrii CSI - inclusiv Kazahstanul cu o politică externă independentă, asupra agravării fără precedent a securităţii regionale, argumente care ar impune dezvoltarea coordonării între membrii organizaţiilor respective în sfera politicilor externe şi de securitate internaţională. Rusia urmăreşte cu maximă atenţie unde vor instala SUA noi rachete, ”simte că teritoriul rus şi aliat este evident vizat de rachetele americane”, ceea ce ar agrava şi mai mult securitatea mondială. Toate la un loc şi ”imprectibilitatea SUA” referitoare la soarta Tratatului START-3, a împins Rusia, potrivit liderului Putin, către o nouă cursă a înarmării. De altfel, Moscova a dat recent asigurări membrilor CSI, OTSC şi UEE că este mobilizată să restabilească echilibrul de forţe şi stabilitatea strategică, inclusiv în domeniul triadei nucleare şi pe dimensiunea militarizării Cosmosului.

Întreaga filozofie a Clubului Astana are la bază evaluarea şi premiza totodată că, privind geografia celor mai importante noduri conflictuale la nivel mondial, orice ochi avizat poate constata că majoritatea conflictelor actuale (1) sunt concentrate în interiorul, sau în jurul Marii Eurasii. Mai concret, ar fi vorba despre toţi factorii care pot submina stabilitatea  strategică globală. Pe de altă parte, spaţiul de referinţă ar deveni, cel puţin din perspectivă rusă şi central-asiatică, centrul dezvoltării globale, în special datorită creşterii economice (2) a Chinei, care ar fi scos acest spaţiu dintr-o ”stare de dormenţă de cel puţin o sută de ani”. Suplimentar, Clubul insistă asupra importanţei dialogului politic multilateral pentru soluţionarea problemelor globale, sau cel puţin asupra celor mai presante dintre acestea. Comunicarea strategică şi cooperarea la nivel global este văzută drept ”singura alternativă viabilă la confruntarea economică, politică şi militară”, deoarece sunt acele instrumente  care pot genera noi realităţi ale situaţiei internaţionale şi noi reguli ale jocului în spaţiul euro-asiatic extins sau chiar pentru întreaga lume.

A fost subliniat în acest sens efortul statelor CSI, care au şi adoptat recent ”Declaraţia privind cooperarea economică strategică”, care se referă cu precădere la eliminarea diverselor bariere comerciale, la dezvoltarea unei cooperări multilaterale în domeniul inovaţiei şi tehnologiilor înalte, producţiei industriale, în construirea în comun a infrastructurii de transport, a reţelelor de telecomunicaţii, respectiv cooperarea în securitatea energetică. Un element cu totul special se referă la insistenţa cu care se lucrează de mai mult timp asupra coordonării politicilor monetare şi garantării riscurilor valutare de către guverne, pentru a se evita apariţia unor războaie comerciale şi reducerea competitivităţii economice. Suplimentar, se insistă ca toate iniţiativele care au avut rezultate pozitive să fie extrapolate în cadrul UEE.

Patru iniţiative pentru patru probleme critice ale securităţii globale

Una dintre principalele concluzii ale forumului este aceea că economia mondială prezintă tot mai multe semnalmente care indică o criză economică iminentă. Ritmul de creştere economică globală este în regres şi are un efect negativ asupra comerţului mondial. Nivelul datoriilor publice globale este deja de două ori mai mare decât în perioada anterioară crizei economico-financiare iniţiate în anul 2007, atingând nivelul de 80% din PIB-ul global.

Rivalităţile şi competiţia dintre marile puteri internaţionale au ajuns la un nou nivel alarmant. Sancţiunile economice şi războaiele comerciale au devenit conduite la ordinea zilei în relaţiile SUA-China. Retoricele  agresive şi sancţiunile au devenit, de asemenea, trăsături caracteristice ale relaţiilor dintre Rusia şi Occident. Lipsa încrederii reciproce îngustează canalele de comunicare politică strategică şi agravează confruntările dintre principalele puteri, ceea ce reduce considerabil orice iniţiativă sau efort pentru restabilirea stabilităţii strategice.

Din perspectivă CSI şi OTSC, prăbuşirea Tratatului INF privind eliminarea rachetelor de rază medie şi scurtă a fost o lovitură serioasă pentru sistemul de securitate euro-asiatic. Confruntările geopolitice ale super-puterilor tranşează posesia tehnologiilor avansate (a fost exemplificată situaţia creată în jurul companiei chineze Huawei), cu potenţialul de a afecta dezvoltarea armonioasă la nivel global a noilor tehnologii şi accesul statelor interesate la aceste tehnologii, antrenând regrese ale producţiei industriale şi comerţului internaţional.

Pentru a reduce tensiunile globale instalate în relaţiile internaţionale, liderul kazah a avansat la reuniunea de referinţă câteva iniţiative îndrăzneţe care privesc în primul rând sfera securităţii internaţionale.

În primul rând ar fi necesară regândirea critică a principalele abordări pentru formarea unei arhitecturi inter-continentale de securitate. Ar fi deci necesară ”crearea unui model de securitate euro-asiatic, care să combine mecanismele regionale europene şi asiatice”. Punctul de start ar fi o abordare echilibrată şi eficace, prin combinarea valorilor, conceptelor şi principiilor care guvernează OSCE şi Conferinţa privind acţiunile comune şi măsurile pentru consolidarea încrederii în Asia. Unificarea eforturilor acestor organizaţii ar fi de natură să asigure securitatea globală pentru Marea Eurasie.

În al doilea rând, a fost subliniată necesitatea de a continua ”construirea unei lumi fără arme nucleare”, fapt pentru care s-a propus constituirea unei alianţe globale de lideri politici, diplomaţi şi oameni de ştiinţă care să acţioneze orchestrat pentru neproliferarea armelor nucleare. Se consideră că trebuie reluată de urgenţă practica organizării din doi în doi ani a summit-ului global pentru securitate nucleară. Acest tip de summit ar putea adopta, în cooperare cu, sau separat de CS al ONU, un set de măsuri de sancţionare severă pentru statele iresponsabile care se retrag din acordurile internaţionale de dezarmare nucleară.

În ceea ce priveşte soluţionarea dosarului Coreea de Nord, liderul kazah propune ca singură soluţie viabilă a problemei, acordarea unui sistem dezvoltat de garanţii de securitate pentru această ţară din partea tuturor membrilor CS al ONU, singurul tip de demers care ar putea convinge Coreea de Nord să suspende programul său nuclear. Iniţiativa ar trebui completată cu formularea unui ”Catalog de măsuri de consolidarea a încrederii între Pyongyang şi Seul, pas care ar stabiliza situaţia de securitate din Peninsula Coreeană.

Nu în ultimul rând, Clubul Astana consideră ”absolut inacceptabilă” lipsa unui dialog sistematic dintre UE şi UEE. Acesta este motivul pentru care liderul kazah a şi lansat acum iniţiativa de a se trece la dezvoltarea unui dialog concret între cele două modele şi curente de integrare economică, propunând introducerea unui mecanism de dialog care să includă organizarea unui summit anual al şefului Comisiei Europene şi omologului său din UEE. Nazarbayev susţine că este imposibil de crezut faptul că anumite divergenţe politice conjuncturale au putut şi mai pot împiedica construirea unui dialog comprehensiv între UE şi UEE, ”două organizaţi de altfel conectate geografic şi istoric, cu mare potenţial de a se completa reciproc”. Poate fi consemnată aici existenţa unei ”viziuni idilice” a UEE pentru impulsionarea formării Marii Eurasii, care ar presupune dezvoltarea cooperării dintre UE, UEE, Organizaţia de Cooperare de la Şanghai (OCS) şi ASEAN. Toate acestea au făcut obiectul unei sesiuni speciale ”UE – Marea Eurasie: vectori de cooperare şi dezvoltare”. 

Clubul Astana reprezintă o tânără platformă analitică la nivel strategic, fondată în anul 2015 de preşedintele kazah Nazarbayev, şi din care fac parte prestigioşi politicieni şi diplomaţi, reprezentanţi de marcă ai unor reputate centre analitice şi de cercetare din 27 de state, inclusiv din Rusia, SUA, China, Marea Britanie şi alte state din Asia Centrală şi de Sud-Est, Europa şi Orientul Mijlociu. Clubul a intrat deja în reţeaua internaţională pentru dialog politic, diplomatic şi analitic pe probleme de securitate globală, cu accent asupra dezbaterilor principalelor tendinţe cu impact asupra ”mega-continentului Eurasia”, aşa cum mai este denumit acest spaţiu de fondatorii Clubului Astana.

Reuniunile Astana Club se desfăşoară în conformitate cu bine-cunoscutele reguli ale Chatham House – organizaţie membru al Clubului, cu menţiunea că cea mai mare parte a dezbaterilor sunt închise publicului. De pildă, sesiunea plenară ”cheie” a evenimentului de referinţă a fost şi singura deschisă presei. Cele mai active dezbateri s-au produs în marja acestei sesiuni plenare. Aceasta deoarece evenimentele internaţionale din  2019 au demonstrat că a fost consumată o ispititoare iluzie a Clubului privind speranţa ca lucrurile să meargă în bine. Conflictele mai vechi nu numai că au fost reluate, dar au apărut şi alte confruntări geopolitice extrem de periculoase pentru sistemul relaţiilor internaţionale, şi care au degradat semnificativ atmosfera de încredere şi climatul de cooperare la scară globală.   

(1)    Este vorba desigur de marile războaie comerciale, sancţiunile şi contra-sancţiunile economice, conflicte militare în derulare, confruntările geopolitice majore, sisteme prăbuşite de încredere reciprocă şi de control asupra arsenalelor şi proliferării nucleare.

Conform estimărilor de care dispun centrele de cercetare ruseşti, în anul 2019, PIB-ul Chinei va depăşi pentru prima dată cifra de 14 trilioane USD, ceea ce reprezintă circa două treimi din indicatorul corespunzător al economiei americane.