Ciudatul plan de pace al lui Trump pentru Ucraina: Uneori trebuie să-i laşi să lupte
Florin JipaLa zece luni de la preluarea celui de al doilea mandat de preşedinte al SUA, Donald Trump a renunţat la meajele prin care spunea că are o relaţie foarte bună cu Vladimir Putin, care doreşte să încheie acest război.
Întrebat de un jurnalist despre ce se întâmplă cu Ucraina, Trump a răspuns: „Uneori trebuie să-i laşi să lupte. Ei se luptă. A fost un război dur pentru Putin. A pierdut o mulţime de soldaţi. Poate un milion. Înseamnă mulţi soldaţi.”
Putin i-a respins pe rând toate ofertele de pace şi Trump a fost nevoit să anuleze întâlnirea programată pentru Budapesta, după ce Rusia a anunţat că nu renunţă la obiectivele iniţiale ale conflictului.
Kremlinul nu renunţă la obiectivele iniţiale, fără să spună clar care sunt. La început, intenţiile Rusiei au fost exprimate prin mesajele: denazificare, dezarmare şi neaderarea Ucrainei la NATO. Acestea au fost traduse prin cucerirea totală a Ucrainei, schimbarea conducerii cu una obedientă, dezarmarea ţării şi oprirea traseului către NATO.
După ce războiul nu a mers bine pentru Putin, obiectivele s-au schimbat şi la finalul anului 2022, Kremlinul a anunţat anexarea a patru regiuni: Luhansk, Doneţk, Zaporijie şi Herson.
După trei ani şi opt luni de război, au apărut informaţii că Putin se mulţumeşte doar cu Doneţk şi Luhansk, dar pentru asta are nevoie ca Ucraina să se retragă din cei 5.000 km. pătraţi din Doneţk, pe care armata nu reuşeşte să-i cucerească.
Donald Trump, prin retragerea sprijinului SUA către Ucraina a dat mai degrabă speranţe lui Putin că poate să-şi îndeplinească planul de a controla toată Ucraina, bazându-se pe faptul că şi ţări din Europa vor renunţa să mai ajute militar Kievul. Deja se întâmplă acest lucru, Ungaria, Slovacia şi posibil şi Cehia vor să formeze o alianţă împotriva Ucrainei.
A fost, însă, o decizie necesară a lui Donald Trump, pentru a se putea concentra pe creşterea puterii militare a Chinei în zona indo-pacifică, dar şi a cerinţelor teritoriale ale Beijingului.
În acest moment, Ucraina rezistă cu greu pe frontul de 1.200 de km, mai ales în regiunea Doneţk, are lipsuri la muniţie de artilerie, la sisteme antiaeriene, la vehicule blindate şi chiar drone, dar a reuşit să introducă în dotarea armatei arme cu rază lungă, prin care atacă constant economia strategică petrolieră a Rusiei.
