Cine sunt talibanii şi ce se află în spatele haosului pe care îl creează în Afganistan

Pentru a înţelege apariţia talibanilor, trebuie să ne întoarcem la evenimentele din Afganistan, din anii `80. În acea perioadă, insurgenţii afgani numiţi „mujahedini” au luptat împotriva ocupaţiei sovietice timp de 9 ani, primind arme şi echipamente militare chiar şi de la SUA, fiindcă luptau împotriva inamicului din perioada Războiului Rece, URSS. În 1989, sovieticii s-au retras, iar următorii ani au fost destul de dificili pentru afgani, martori ai unor lupte crâncene între liderii tribali care se luptau pentru putere.  Aceste lupte au culminat în 1992 cu un Război Civil provocat de comandanţii mujahedini, care au împărţit capitala Kabul, devenită o metaforă a statului. Rachetele lansate de grupurile armate au distrus mare parte din zonele vestice şi sudice ale capitalei, provocând daune uriaşe pentru infrastructura de apă şi electricitate. 

În 1994, un grup numit „Talibani” („student” al seminariilor religioase în limba paştună) a început să capete atenţie. Mulţi dintre membrii acestui grup au studiat în şcoli religioase în Afganistan şi de-a lungul graniţei în Pakistan, iar o parte dintre aceştia au luptat, anterior, şi ca mujahedini.

Încă de la început, planul lor a fost instaurarea unui guvern islamic în Kabul. Contextul apariţiei talibanilor a fost favorabil planurilor acestora. Afganistanul era caracterizat la acea vreme de haos şi lupte continue, iar talibanii mergeau din oraş în oraş şi promiteau afganilor că vor instaura pacea şi vor face ţara mai sigură. Astfel, la scurt timp de la înfiinţare, în 1996, talibanii au câştigat controlul asupra capitalei Kabul şi au declarat Afganistanul un Emirat Islamic, după ce, în 1995, câştigaseră controlul asupra provinciei Herat, de la graniţa cu Iran.  Odată ajunşi în Kabul, talibanii l-au înlăturat de la putere pe preşedintele afgan Burhanuddin Rabbani, unul dintre fondatorii mujahedinilor afgani, care a luptat împotriva ocupaţiei sovietice.

Cu toate acestea, promisiunile făcute anterior afganilor nu s-au potrivit cu măsurile pe care talibanii le-au impus odată ce au câştigat controlul asupra ţării.

„Aceştia cereau să nu te uiţi la televizor, să nu asculţi muzică, femeile nu puteau să meargă la şcoală şi, în afară de doctoriţe, femeile nu puteau lucra. Trebuiau să poarte un anumit tip de haine (n.r. burka), bărbaţii să aibă un anumit tip de barbă şi totul devenea din ce în ce mai restrictiv”, a declarat un jurnalist afgan pentru Al Jazeera.

 Talibanii impuneau, astfel, propria lor interpretare a legii islamice (Sharia). Pe lângă aceste restricţii, talibanii aveau pedepse crunte pentru afganii care comiteau ilegalităţi: crima şi adulterul se pedepseau cu executarea publică, iar furtul se pedepsea cu amputarea picioarelor.

Pe durata aflării la conducerea ţării, Pakistanul, Arabia Saudită şi EAU au fost singurele ţări care au recunoscut controlul talibanilor asupra ţării. Pakistanul a fost, de asemenea, ultima ţară care a rupt relaţiile diplomatice cu acest grup.

În 1999, ONU a impus sancţiuni asupra talibanilor pentru legăturile pe care le aveau cu al-Qaida.

Controlul talibanilor asupra ţării nu a durat prea mult, întrucât, după atacurile teroriste din septembrie 2001, din SUA, Afganistanul urma să fie invadat de forţele Statelor Unite.

 Americanii se aflau pe urmele lui Osama bin Laden, care se ascundea în Afganistan, cu ajutorul talibanilor. Talibanii au spus, însă, că înainte de a-l preda pe bin Laden au nevoie de o dovadă că acesta s-a aflat în spatele atacurilor teroriste din SUA. Văzând că nu vor să îl predea imediat, americanii au invadat Afganistanul pe 7 octombrie 2001.

În doar câteva luni,  talibanii au fost înlăturaţi de la putere şi un nou guvern a fost instalat. În doar trei ani de prezenţă americană pe teritoriul afgan, a fost concepută o nouă Constituţie şi ales un nou preşedinte afgan, Hamid Karzai.

Talibanii nu au stat, însă, degeaba în tot acest timp, ci s-au regrupat. Obiectivul lor este înlăturarea forţelor străine din teritoriul afgan şi recâştigarea controlului asupra ţării. Consecinţele luptelor care au urmat sunt enorme atât pentru afgani, cât şi pentru forţele străine dislocate în Afganistan: 40.000 de afgani civili şi-au pierdut viaţa, 64.100 de militari şi poliţişti afgani şi peste 3.500 de militari străini au fost omorâţi.

„Din perspectiva talibanilor, ei reprezintă o insurgenţă care luptă împotriva ocupaţiei străinilor, unui guvern ilegitim instalat în Kabul, sunt o voce a rezistenţei care încearcă să aducă Afganistanul înapoi la o societate islamică pură”, a declarat Ashley Jackson, expert în grupuri armate, pentru Al Jazeera.

În prezent, talibanii dispun de aproximativ 85.000 de luptători permanenţi şi centre de instrucţie în aproape toate zonele ţării. Aceştia controlează, azi, o cincime din teritoriul ţării şi, pe lângă asta, jumătate din toate districtele ţării sunt considerate „zone contestate”, adică talibanii au o influenţă puternică în acestea. Mai mult decât atât, controlează multe dintre autostrăzile Afganistanului: „Oricine controlează autostrăzile din Afganistan, controlează tot. (...) Le dă oamenilor sentimentul că, oriunde ar merge, se vor întâlni cu talibanii”, a declarat Ashley Jackson.

Organizare şi resurse

Liderul actual al talibanilor este Mawlawi Haibatullah Akhundzada. Are 55 de ani şi este cel care a emis multe dintre decretele religioase ale grupului. Potrivit BBC, Akhundzada a condus o şcoală religioasă în Pakistan, lângă Quetta. A luptat împotriva ruşilor în anii 80 şi s-a alăturat talibanilor în 1994, când grupul era condus de Mullah Omar.  

Sursă: Profimedia

Acesta conduce un consiliu (Rahbari Shura, cu 26 de membri), care coordonează peste 10 comisii,  grupate în domenii precum finanţe, sănătate, cultură, educaţie, armată, politică etc. De asemenea, talibanii au comandanţi locali, care se ocupă de serviciile de zi cu zi. Un lucru extrem de interesant este că aceştia au până şi propriile instanţe judecătoreşti, destul de populare în rândul afganilor, în contextul în care justiţia nu este un punct forte al guvernul afgan actual.

Şi la capitolul resurse talibanii stau destul de bine, aceştia având anual – potrivit Consiliului de Securitate al ONU - un venit de aproximativ 1.5 miliarde de dolari. Talibanii obţin mulţi bani din droguri, minerale, taxele pe care le colectează de la oameni şi „donaţiile” venite din afara ţării.

Lucrurile sunt încă nesigure cu privire la viitorul Afganistanului după retragerea completă a forţelor militare americane. Mulţi analişti militari cred că sunt foarte multe şanse ca talibanii să preia controlul asupra ţării, întrucât forţele afgane s-au retras, în ultima perioadă, din multe zone spre care talibanii avansau, fiind copleşiţi de atacurile insurgenţilor.

Recent, reprezentantul talibanilor a transmis că nu va fi pace în Afgnistan până când nu se negociază  crearea unui nou guvern în Kabul. Cât despre restricţiile pe care le-ar impune talibanii sub noul guvern, acesta a declarat că femeile vor putea să lucreze, să meargă la şcoală şi să ia parte la politică, însă vor trebui să poarte hijab sau eşarfă pe cap. De asemenea, nu vor fi nevoite să fie însoţite de un bărbat pentru a ieşi din casă.

 Cu toate acestea, un raport al ONU publicat luni arată că, în prima jumătate a anului 2021, numărul femeilor şi copiilor omorâţi în Afganistan a atins un record de când Organizaţia Naţiunilor Unite a început să monitorizeze acest lucru, în 2009. De asemenea, se înregistrează o creştere cu 47% în numărul civililor morţi sau răniţi în violenţele din Afganistan, în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.