25 noiembrie 2021

Cinci ani de înarmare. Militarii au rachete PATRIOT şi HIMARS, dar încă folosesc Kalaşnikovul

Florin Jipa

Se împlinesc cinci ani de la începutul campaniei de înzestrare a Armatei României, din 2017 bugetul Ministerului Apărării Naţionale fiind, cel puţin în planificare, de doi la sută din Produsul Intern Brut. Pe 29 noiembrie 2017, a fost semnată Scrisoarea de Ofertă şi Acceptare (Letter of Offer and Acceptance - LOA) pentru achiziţia, de către M.Ap.N., a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT, într-una dintre cele mai scumpe achiziţii realizate de Armata Română, de aproape 4 miliarde de euro.

Sursă foto: MApN

În ultimii cinci ani, România a semnat contracte de aproximativ 8 miliarde de euro pentru achiziţii de echipamente militare, iar în 2020 s-au recepţionat primul sistem de rachete PATRIOT, patru aeronave F-16 şi primul lot de 36 de transportoare Piranha 5.

În 2021, Ministerul Apărării Naţionale a primit primul sistem HIMARS, iar Forţele Aeriene au recepţionat ultimul avion F-16 al escadrilei formate din 17 aparate.

Tot în 2021, MApN a demarat procedurile pentru achiziţia sistemelor de rachete de coastă şi a şapte sisteme aeriene fără pilot înarmate.

Totodată, MApN speră ca anul acesta să semneze şi contractul cu asocierea dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, de aproximativ 1,2 miliade de euro, pentru achiziţia a patru corvete şi modernizarea a două fregate.

Cu toate acestea, multe în înzestrare au rămas neschimbate: militarii încă folosesc armament individual de pe timpul comunismului. Armata are ambiţia să aibă 7 brigăzi de manevră, dar a semnat contract pentru achiziţia de blindate Piranha 3 şi 5 doar pentru două brigăzi. Dacă se va hotărî asupra altui tip de transportor, eventual amfibiu, Forţele Terestre Române vor avea în dotare trei tipuri diferite de transportoare, lucru pe care nicio altă armată NATO nu îl are. Rămânând la Forţele Terestre, suntem printre puţinii din regiune care nu avem elicoptere de atac şi mijloace antiaeriene cu rază mică şi medie performante, cu posibilitatea doborârii dronelor.

De asemenea, nu există o decizie privind viitorul tancurilor în armată şi când începe achiziţia noilor blindate, transformarea artileriei şi achiziţia pieselor autopropulsate, cu bătaie mare şi precisă.

Se vorbeşte de ani buni despre achiziţia celorlalte două escadrile de F-16, dar acest lucru nu este prevăzut în programul de guvernare al cabinetului condus de Nicolae Ciucă.

Totuşi, în programul de guvernare sunt prevăzute demararea achiziţiilor pentru care s-a obţinut aprobarea Parlamentului, cum ar fi sistemele C4I, maşinile blindate de tip uşor, armament individual tip NATO, sisteme antiaeriene cu rază mică şi medie etc.

Programul de guvernare: MApN grăbeşte achiziţiile şi introduce serviciul militar în termen voluntar

Un lucru care mie mi se pare cel mai îngrijorător este, totuşi, faptul că s-au cheltuit foarte mulţi bani, fără să s29 noiembrie, la sediul Ministerului Apărării Naţionale a avut loc ceremonia de semnare a Scrisorii de Ofertă şi Acceptare (Letter of Offer and Acceptance - LOA) pentru achiziţia, de către M.Ap.N., a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT29 noiembrie, la sediul Ministerului Apărării Naţionale a avut loc ceremonia de semnare a Scrisorii de Ofertă şi Acceptare (Letter of Offer and Acceptance - LOA) pentru achiziţia, de către M.Ap.N., a sistemelor de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOTe revitalizeze industria naţională de apărare. România este printre puţinele ţări NATO care nu au specificat clar în legislaţie un procent pentru compensaţiile financiare (off set), iar majoritatea achiziţiilor s-au făcut doar cu promisiuni de investiţii viitoare. Astfel, industria naţională de apărare este falimentară, a rămas nemodernizată şi acumulează pierderi în fiecare an.

În ultimii patru ani, jumătate din banii de investiţii ai României au mers la Apărare, dar companiile de profil de la Economie merg pe pierdere