22 octombrie 2020

CIFRE ŞI VORBE

Bogdan Nicolae

Mă interesează cifrele sau vorbele din campania prezidenţială din SUA? Ambele, zic. Chiar în egală măsură, pentru că vorbele dau contextul în care cifrele se văd mai bine, iar cifrele dau o altă măsură vorbelor. Dacă ar fi să mă orientez doar după vorbe sau doar după cifre, fără îndoială că analiza evenimentelor şi concluziile la care aş ajunge ar fi departe de mijlocul echilibrat.

Sursă foto: Profimedia

Vorbe de campanie

Din vorbe, văd că aceeaşi bătălie de acum patru ani, se duce din nou acum – doar că în locul lui Hillary este Joe. Sincer, eu m-am aşteptat ca fondul naraţiunii republicane să fie diferit de cel din 2016. Înţeleg, însă, că aceasta a fost cea mai bună opţiune a strategiei de campanie a lui Trump, preşedinte aflat în funcţie. Vorbele lui şi modul în care le adresează publicului au capacitatea de a stârni emoţia necesară pentru a mobiliza alegătorii. Aş completa spunând că republicanii lasă astfel să se înţeleagă că o altă strategie – bazată pe un bilanţ raţional al guvernării –  ar fi fost riscantă. De ce? Cred că din cauză că cifrele, mai ales cele care sunt acum proaspete în memoria pe termen scurt a americanilor, îi sunt nefavorabile lui Trump.

Cifrele pe care campania lui Joe Biden le popularizează, chiar şi de câteva ori pe zi, sunt cele care – poate chiar mai mult decât o fac vorbele lui Trump – ating sensibilităţile altor segmente de populaţie: numărul deceselor şi al celor care suferă de pe urma Covid-19; numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă de la izbucnirea pandemiei; numărul celor care nu au mai achitat ratele la împrumuturi bancare; numărul celor care nu au mai plătit chiria în ultimele luni; numărul companiilor mici şi mijlocii care s-au închis din cauza problemelor financiare şi de personal cauzate de pandemie.

Campania Trump discută foarte mult despre conspiraţia cu care a fost întâmpinat în alegerile din 2016 şi cu care a continuat să se „lupte” pe durata mandatului actual, chiar şi în aceste momente aproape finale de campanie. Lupta sa cu establishment-ul american moştenit de la democraţi şi demascarea legăturilor acestora cu aşa-zişii lor suporteri de peste mări şi ţări (China, Rusia, UE minus UK) pare să fie pe placul unei bazei de votanţi republicani şi atât. Aspectele de etică şi de moralitate din jurul lui Joe Biden, deseori legate de membri de familie sau de colaboratori din politică, predomină în referirile publice ale lui Trump şi ale suporterilor săi. Până acum, totuşi, republicanii au adus puţine noutăţi pe acest palier care, fără îndoială, ar putea avea un ecou semnificativ la un electorat religios şi conservator.

Campania Biden discută foarte mult despre eşecul administraţiei Trump în combaterea pandemiei, despre slăbirea sistemului de sănătate, lipsa de compasiune şi de atenţie faţă de cea mai mare parte a populaţiei şi a mediului de afaceri din America, despre lipsa de responsabilitate a preşedintelui Trump (în toate domeniile, inclusiv în privinţa obligaţiilor sale fiscale), scăderea prestigiului SUA în raport cu aliaţii europeni şi, în general, pe plan global. Pe fiecare dintre temele aduse în faţă, democraţii vin cu cifre şi cu demersuri prin care vor să demonstreze inadecvarea lui Trump şi a administraţiei republicane la nevoile reale ale Americii.

 

Cifre de campanie

Din 21 ianuarie şi până la ora acestui material, în data de 21 octombrie 2020, 8.249.011 de locuitori erau înregistraţi ca fiind infectaţi cu Covid-19 şi peste 220.000 de cetăţeni americani erau consemnaţi ca decese de pe urma infectării cu coronavirus.

1,43 trilioane dolari au cerut democraţii în negocierile dintre liderul lor din Camera Reprezentanţilor Nancy Pelosi şi secretarul (republican) al Trezoreriei SUA Steve Mnuchin, pentru pachetul de asistenţă destinat populaţiei şi mediului de afaceri. Mnuchin a contra-propus un pachet de 1,19 trilioane. La comisia de mediere din Senat, echipa republicanilor a venit cu un mandat ferm: negocierile încep de la zero. Senatorii republicani ar fi fost dispuşi să aprobe un pachet de „doar” 500 miliarde dolari, pentru un program similar. De două ori au respins senatorii republicani propunerile democraţilor de a ajunge la un consens pe această temă.

2,2 trilioane de dolari SUA este valoarea pachetului de asistenţă (HEROES Act 2.0) pe care democraţii l-au trecut (cu voturi la limită) în Camera Reprezentanţilor la 01.10.2020 şi pe care vor să îl aprobe şi în Senat înainte de alegeri. HEROES Act 2.0 prevede alocarea de cecuri în valoare de 1.200 de dolari/salariat pentru compensarea dificultăţilor cu care se confruntă din cauza pandemiei, 600 de dolari/săptămână/persoană drept beneficii pentru şomeri (o extensie a programului lansat în primul val al pandemiei), 436 miliarde dolari în fonduri de urgenţă pentru autorităţile locale şi guvernele statelor, 225 miliarde dolari pentru şcoli şi pentru îngrijirea copiilor, un supliment de 100 de dolari pe lună/familie, pentru majoritatea statelor, în cadrul programului de asistenţă pentru nutriţie suplimentară, precum şi alte fonduri pentru ajutoare la plata chiriilor şi a subvenţiilor dedicate asistenţei medicale, dar şi pentru companiile de transport aerian şi firme mici din varii domenii (restaurante, teatre, ONG-uri, afaceri deţinute de minorităţi).

Statista.com estimează că 27 milioane de americani ar pierde accesul la asistenţă medicală dacă republicanii vor reuşi să anuleze la Curtea Supremă legislaţia adoptată pe mandatul Obama-Biden pe acest domeniu (Affordable Care Act, ACA). 550 de miliarde de dolari ar fi costurile suplimentare pentru bugetul federal al SUA pe următorii 10 ani, în condiţiile impunerii complete a legislaţiei adoptate de administraţia Trump-Pence pe domeniul asigurărilor de sănătate (American Health Care Act, AHCA). Dacă Trumpcare va înlocui Obamacare, o familie americană cu venituri mici (sub 10.000 dolari/an) ar pierde 1,420 dolari în 2022, din cauza modificării taxelor federale şi a beneficiilor medicale. În acelaşi orizont de timp, o familie cu venituri mari (peste 200.000 dolari/an) ar câştiga 5.640 de dolari de pe urma Trumpcare.

Bilanţul administraţiei Trump este însă şi el demn de a fi scos la lumină, chiar dacă este îngheţat de Casa Albă la nivelul lunii septembrie 2018. Sunt realizări semnificative, din care am reţinut peste 4 milioane de locuri de muncă create de la preluarea mandatului în 2016; rata şomajului la cel mai scăzut nivel din ultimii 49 de ani, cu recorduri de minime istorice pe segmente etnice, sociale şi profesionale; cele mai scăzute niveluri de taxare a companiilor mici, din precedenţii 80 de ani; 300 de miliarde dolari înapoi la bugetul federal în trimestrul I, din reducerea taxelor; 60% creştere a exporturilor de cărbune; 700 de miliarde de dolari alocate apărării; creştere cu 69 miliarde de dolari a cheltuielilor pentru apărare în rândul aliaţilor NATO comparativ cu 2016.

 

Fără cuvinte

Foarte probabil, în atenţia dezbaterii publice vor mai fi aduse cifrele pandemiei, cifrele impactului economic şi social al acesteia, cifrele sondajelor, cifrele conturilor bancare ascunse de privirile Fiscului, dar şi cifrele visului american promis de candidaţi.

Până în ziua votului, vorbele grele pe care le aştept a fi aruncate în spaţiul public de către ambele campanii vor fi, cel mai probabil, atacuri la persoană şi încercări de asociere cu un pasiv negativ din mentalul colectiv.

„Ceva cifre, dar şi mai multe vorbe”, aceasta pare să fie strategia aleasă de republicani.

În oglindă, „multe vorbe, dar şi mai multe cifre” pare are să fie strategia aleasă de democraţi. Pentru mulţi, cifrele vorbesc de la sine, iar vorbele nu pot ţine locul cifrelor. Câţi însă dintre americanii care nu au deja o preferinţă de vot vor auzi doar vorbele şi nu vor înţelege cifrele?

Ce se mai poate schimba în până în 3 noiembrie, din acest punct de vedere?

Mi-aş dori să am ocazia să aud mai degrabă vorbe despre elementele semnificative din politica externă şi de securitate cu care se prezintă SUA şi administraţia Trump la bilanţ, ca şi despre perspectivele cu care fiecare dintre candidaţi ar vrea să trateze implicarea SUA în lume dincolo de ianuarie 2021.

Şi aş mai vrea ca viziunea viitorului preşedinte al SUA despre Europa şi despre parteneriatul cu România să mă lase fără cuvinte, uitându-mă la cifrele investiţiilor directe ale SUA şi la cifrele din data eliminării vizelor pentru cetăţenii români.