21 aprilie 2021

Chiar dacă au depăşit jumătate de veac, avioanele MiG-21 LanceR vor zbura şi peste 10-15 ani

Florin Jipa

Accidentul de ieri din judeţul Mureş a arătat vulnerabilitatea aparatelor MiG-21 LanceR, care au în jur de 50 de ani, dar şi faptul că România nu are soluţie pe termen scurt şi mediu pentru înlocuirea acestor aparate vechi din escadrilele de la Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu.

Sursă foto: Profimedia

Există o Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, S-70 din 2012, care prevede realizarea a trei escadrile, formate din 16 avioane fiecare, până în anul 2020, pentru asigurarea contribuţiei naţionale la apărarea colectivă.

În acest moment, România nu are nicio escadrilă completă şi operaţionalizată complet

Cea de la Feteşti, dotată cu 17 aeronave F-16, după venirea şi a ultimului aparat pe 25 martie 2021, trebuie să intre la modernizare, pentru a atinge faza finală de operaţionalizare, proces ce va dura până în 2025, conform unor declaraţii ale unor oficiali de la MApN.

România plăteşte 175 milioane de dolari pentru modernizarea aparatelor F-16, ridicând costurile, pentru achiziţia escadrilei, la aproximativ un miliard de euro, mai puţin de jumătate faţă de cumpărarea unor aparate noi, dar şi durata de viaţă a acestora este mai mică.

Celelalte două escadrile, formate din MiG-uri 21 LanceR, nu mai sunt de mult complete cu aeronave operaţionale, conform unor surse din MApN. Între 1962 şi 1982, România a cumpărat peste 400 de aeronave MiG-21. În anul 1992, Forţele Aeriene Române au iniţiat un program de modernizare a 110 aparate, pentru a le face compatibile cu standardele NATO. Dintre acestea, cam un sfert s-au prăbuşit, rezultând moartea a 10 piloţi, restul reuşind să se catapulteze. Numărul aeronavelor MiG-21 LanceR operaţionale nu este liber la publicare, dar ţinând cont că sunt două escadrile, putem estima ca avem în total maxim 30 de aparate operaţionale.

MApN a anunţat, pe 20 aprilie, zece programe noi de înzestrare, aprobate de Parlament, dar fără aeronave multirol. Noile programe de înzestrare sunt: Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR; Sistem UAS tactic clasa I; Sistem armament individual tip NATO; Aparatură optică şi optoelectronică – Etapa I; Maşină de luptă a infanteriei, pe şenile; Echipamente şi sisteme de detecţie, avertizare, decontaminare şi protecţie (individuală şi colectivă) CBRN; Sistem de război electronic mobil; Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacităţi CRAM; Sistem de securitate şi apărare cibernetică; Autovehicule tactice blindate de tip uşor.

Aceste programe sunt în conformitate cu Carta Albă a Apărării, aprobată de Guvern în luna octombrie, unde nici acolo nu sunt prevăzute achiziţii pentru noi avioane multirol. Cu toate acestea, ministrul apărării naţionale, Nicolae–Ionel Ciucă, a declarat, în timpul conferinţei de presă susţinută în toamnă, cu omologul din Republica Portugheză, João Titterington Gomes Cravinho, că se intenţionează achiziţia celei de a doua escadrile de avioane F-16, formată tot din aparate aflate în uz. Principalul argument al politicianului român a fost că avioanele trebuie să fie interoperabile cu cele din prima escadrilă.

„Analizăm achiziţia în perioada imediat următoare a unei noi escadrile. Funcţie de disponibilitatea şi în funcţie de posibilitatea pe care o putem identifica la cei care doresc să vândă aceste aeronave, vom demara cât mai repede acest proces de achiziţie. Indiferent de unde vom achiziţiona aceste aeronave, ele trebuie să fie interoperabile cu cele pe care le avem deja,” a spus Nicolae Ciucă.

Deoarece procesul de la începerea achiziţiei până când o escadrilă atinge capacitatea operaţională finală este unul destul de anevoios, în cazul primei escadrile de F-16 fiind vorba de 12 ani, 2013 - 2025, chiar dacă MApN iniţiază o nouă procedură anul acesta, MiG-urile 21 LanceR tot vor fi folosite cel puţin 10 ani de aici încolo pentru zboruri de antrenament, exerciţii şi misiuni de poliţie aeriană.