13 noiembrie 2018

Ceremonia comemorării centenarului Armistiţiului din 1918 - Gesturi şi semnificaţii

Sergiu Medar

Sursă foto: Mediafax

Ceremonia de la Paris pentru comemorarea centenarului semnării armistiţiului referitor la Primul Război Mondial a scos în evidenţă divergenţele şi tensiunile existente între SUA şi unele state europene. Declaraţii, gesturi, respectarea sau nu a programului au putut fi developate, conducând la unele concluzii deloc încurajatoare pentru viitorul securităţii europene.

Pe data de 11 noiembrie 2018 s-au comemorat, în întreaga lume, 100 de ani de la semnarea şi intrarea în funcţiune a armistiţiului ce marca încheierea Primului Război Mondial. Acesta a fost semnat de statele beligerante într-o zi de 11, în luna a 11-a, într-un vagon, la ora 5 dimineaţa, după aproape 24 de ore de negocieri. Anul acesta sărbătorirea oficială a avut loc la Paris, la invitaţia preşedintelui Franţei Emmanuel Macron. 

La ceremonia care a început la ora 11.00, ora la care acum 100 de ani armele au tăcut,  au participat lideri din peste 60 de ţări, care au avut participanţi pe fronturile Marelui Război. Donald Trump şi Vladimir Putin au sosit ultimii, chiar puţin după ora 11.00, provocând speculaţii, potrivit cărora, prin „intrarea în scenă” au dorit să sublinieze importanţa prezenţei lor la eveniment.

Participarea liderilor din Europa, Asia şi din America la ceremonii, nu a avut loc în cel mai fericit moment al relaţiilor dintre statele de pe cele două ţărmuri ale Atlanticului. Tensiunile au fost evidente în cuvinte şi gesturi.

Donald Trump venea la scurt timp după ce, în alegerile interimare pentru Congresul SUA, a pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor, for în care se poate iniţia oricând procedura de revocare din funcţie a preşedintelui SUA. Pentru a-şi asigura o abordare mai puţin ostilă, Trump l-a obligat imediat pe procurorul general Jeff Session să-şi dea demisia, numind în locul acestuia pe Matthew Whitaker, care este, public, împotriva anchetei cu privire la implicarea Rusiei în campania electorală care a condus la alegerea acestuia în funcţia de preşedinte al SUA. Aceste tensiuni interne, de ultimă oră, se adaugă la relaţia tensionată pe care Trump o are cu Rusia şi cu unele state ale Europei Occidentale.

Angela Merkel venea, la rândul său, după dezastrul din alegerile locale din Germania, care a făcut-o să anunţe că nu va mai candida la un nou mandat de preşedinte al CDU, partidul pe care l-a condus timp de 18 ani, şi că nu va mai participa nici la scrutinul federal, acolo unde ar fi putut viza un nou mandat de cancelar al Germanei, din anul 2021. Îngrijorarea liderului german constă mai degrabă în faptul, pare a deveni evident, că, din punct de vedere politic, Germania alunecă spre extremismul de dreapta unde Alternativa pentru Germania câştigă din ce în ce mai mulţi simpatizanţi.

Emmanuel Macron venea după ce cu patru zile mai devreme de ceremonia de la Paris, pe data de 7 noiembrie, într-o prelegere referitoare la Iniţiativa Europeană de Intervenţie vorbea despre armata europeană, concept la care au aderat deja 9 state membre ale UE, din estul Europei fiind doar Estonia. Franţa ar urma să fie liderul acestei iniţiative. Într-adevăr, după retragerea Marii Britanii , Franţa rămâne singura deţinătoare de arme nucleare şi posesoare a unicului portavion al Uniunii Europene (după Brexit!). Cu această ocazie Macron a declarat că : „Iniţiativa Europeană de Intervenţie se va transforma într-o coaliţie a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacităţi de reacţie la crize, conform unui plan comun adoptat de nouă state membre ale UE, cel de-al 10-lea stat care se va alătura fiind Finlanda“.  Probabil sub emoţia acestei afirmaţii, câteva zile mai târziu,  atitudinea lui Macron a fost neaşteptat de belicoasă la adresa SUA. 

Putin venea la Paris sub puternica impresie a anunţului SUA de retragere din Tratatul pentru Armele Nucleare cu Rază Intermediară şi Scurtă de Acţiune. O potenţială prezenţă a acestor arme pe teritoriul statelor est-europene, în afara tratatului, ar putea  fi considerată de Rusia  o ameninţare directă la adresa sa. Întrucât aceste arme ar aparţine SUA, Rusia va face tot ceea ce este posibil pentru a convinge Europa Occidentală să elimine prezenţa SUA din Europa.

Pe data de 10 noiembrie, imediat după aterizarea la Paris, Donald Trump a avut o întâlnire bilaterală cu Macron unde au discutat despre securitatea europeană. Această discuţie venea după afirmaţiile liderului francez de pe 7 noiembrie şi replicile pe twitter ale lui Trump potrivit cărora afirmaţia lui Macron privind necesitatea unei armate europene este „foarte jignitoare“.  Ea echivalează cu trimiterea acasă, din Europa, a militarilor americani, uitând parcă de sacrificiile umane şi materiale făcute de SUA pentru apărarea şi eliberarea Europei. Trump a sugerat că ar fi mai bine ca europenii să-şi plătească mai întâi datoriile la NATO şi numai după aceea să se gândească la o armată europeană afirmând pe timpul discuţiilor că „Noi vrem o Europă puternică “.

Liderul francez, vorbind, la aceeaşi întâlnire despre ameninţările cibernetice, a sugerat că Europa ar trebui să se apere de China, Rusia şi chiar de Statele Unite. Afirmaţia, scoasă din context, a fost rostogolită de media internaţională rezultând faptul că aceste trei state sunt cele de care Europa ar trebui apărată de armata sa. Conform replicilor sale, chiar şi Donald Trump a înţeles acelaşi lucru. În schimb Putin nu a ezitat în a-l încuraja pe Macron în realizarea proiectului propus, susţinând că acesta ar fi un bun pas înainte în construcţia unei lumi multipolare.

În cuvântarea sa, la începutul ceremoniei de pe 11 noiembrie, Macron a evocat sacrificiul de sânge al celor care au luptat ca şi al celor care au pierit în carnagiul european ce a durat 4 ani. Cu această ocazie a afirmat că: „Patriotismul este exact opusul naţionalismului... Naţionalismul reprezintă trădarea patriotismului“. Această afirmaţie s-a făcut în prezenţa lui Donald Trump care se autodefineşte ca fiind un naţionalist şi a cărui preşedinţie se bazează pe sloganul naţionalist „America First “ considerat de acesta componentă a patriotismului american.

Ulterior, pe timpul evenimentelor, Macron a încercat să edulcoreze relaţia cu preşedintele american luându-l chiar de mână pe timpul deplasării pe jos şi atingându-l pe genunchi în timpul convorbirilor bilaterale. În replică, Trump nu a participat la dejunul oferit de gazdă, la Palatul Elysee, participând la o ceremonie la un cimitir american din imediata apropiere a Parisului.

Evenimentele au fost marcate şi de alte gesturi simbolice ale liderilor participanţi. Toti liderii lumii au sosit la locul de începere a ceremoniilor cu autobuzele. Excepţie au făcut Trump şi Putin care au venit cu propria coloană şi escortă, întârziind câteva minute, astfel că ceremonia nu a mai început, conform simbolisticii planificate, exact la ora 11.00.  Macron a invitat oaspeţii să se poziţioneze astfel încât în dreapta sa să fie, în ordine: Angela Merkel, Donald Trump, Melania Trump, Mohamed al VI-lea, regele Marocului şi Justin Trudeau, primul ministru al Canadei. În stânga sa, a invitat pe: Brigitte Macron, Vladimir Putin şi Peter Crosgrove, Guvernatorul General al Australiei. Aşezarea d-nei Merkel imediat alături de liderul francez subliniază unitatea europeană şi atenţia pe care Franţa o acordă Germaniei, în ciuda dificultăţilor prin care trece cancelarul german.

Cu această ocazie, se manifestase dorinţa din partea SUA, ca şi a Rusiei, ca în marja ceremoniilor să aibă loc şi o întâlnire bilaterală Trump-Putin în care să se discute aspecte legate de anunţul retragerii SUA din Tratatul pentru Rachetele Intermediare. Macron a solicitat ca, pentru a nu trece pe planul doi ceremonia, aceasta discuţie să nu aibă la această dată. Probabil discuţia menţionată se va produce cu ocazia Summit-ului G 20 din această lună, în Argentina. 

Ceremonia a decurs fără incidente majore; manifestarea celor trei tinere topless, membre ale grupului Femen, la trecerea coloanei lui Trump, nu poate fi trecută în categoria manifestărilor violente şi ostile, ci mai degrabă în cea a picanteriilor. La o analiză profesionistă atentă, însă ea poate fi considerată un incident de securitate.

Întâlnirea de la Paris a liderilor europeni cu Trump aminteşte de discuţia avută acum aproape 70 de ani, după înfiinţarea Organizaţiei Nord-Atlantice, când un parlamentar britanic l-a întrebat pe Lord Ismay, primul Secretar General NATO, ce este NATO. iar lordul britanic i-a răspuns: „Simple. USA in, Russia out, Germany down “. Se pare că acum unele state europene doresc mai degrabă, pentru Europa:  „USA out, Russia in, Germany up”.

Tensiunile devoalate cu ocazia ceremoniei nu sunt deloc prevestitoare de relaţii prietenoase pe cele doua maluri ale Atlanticului. Probabil că Trump va avea o reacţie la  afirmaţiile lui Macron. Având in vedere interesele diferite pe care le are faţă de Europa Occidentală şi faţă de Europa de Est, va căuta o soluţie să sprijine estul Europei şi sa fie indiferent faţă de vestul acesteia. În aceste condiţii, Putin exultă şi probabil va intensifica acţiunile războiului informaţional pe care l-a declanşat în ultimii ani, pentru divizarea Europei.