28 iunie 2019

Cercetător în domeniul inteligenţei artificiale: Problema în răspândirea ştirilor false nu este că sunt false, ci că nu spun tot adevărul

Andreea Soare

Între 28-30 iunie, 2019, are loc Conferinţa "Recent Advances in Artificial Intelligence (RAAI)", la Universitatea Bucureşti, unde mai mulţi cercetători din domeniu vin să prezinte ultimele descoperiri în materie de inteligenţă artificială.

Sursă foto: Mediafax

Principalul scop al acestei conferinţe este de a reuni mai mulţi cercetători, venind din mai multe arii ale Inteligenţei Artificiale, pentru a prezenta stadiul cercetărilor şi ultimele descoperiri. Pe lângă teme precum machine learning, computer vision sau natural language processing, o temă care a atras mulţi participanţi este legată de fenomenul fake news, care a devenit, în ultima perioadă, principala unealtă în războiul informaţional dus de marile puteri.

Dr. Preslav Nakov, cercetător la Qatar Computing Reasearch Institute, a vorbit, în cadrul conferinţei, într-un panel intitulat „Can we spot the „Fake News” before they were even written?”, atât despre pericolul reprezentat de răspândirea a fake news, cât şi despre modalităţile de prevenire găsite de cercetătorii din domeniu.

În introducerea panelului, profesorul Nakov a comparat fake news cu mailurile spam, diferenţa dintre ele fiind, afirmă acesta, că spam-urile ajung la 10.000 de oameni, apoi se opresc: „Fake news se răspândesc la fel de repede ca spam-urile, iar 50% din impactul acestora se dezvoltă în primele 10 minute de la apariţie”, adaugă profesorul.

„Îmi doresc ca acest datathon să fie începutul unor descoperiri solide de instrumente care ajute în lupta împotriva propagandei. Asemenea luptei împotriva spam-ului, lupta împotriva dezinformării este o problemă serioasă, în care actori cu intenţii maliţioase îşi schimbă şi îşi îmbunătăţesc constant strategiile”, declara Dr. Preslav Nakov la începutul anului, în cadrul evenimentului Hack the News Datathon.

Principalele modalităţi de construire a astfel de ştiri sunt: folosirea unui limbaj încărcat, utilizarea prejudecăţilor, exagerărilor, a afirmaţiilor falacioase sau ambigue, a clişeelor etc.

„Problema cu analiza ştirilor false prin AI era că se putea pune eticheta „propagandă” pe anumite articole, însă sistemele nu puteau explica decizia luată”, afirmă cercetătorul Nakov. În prezent, lucrurile stau diferit, astfel că, pentru a combate acest fenomen, profesorul Preslav Nakov propune folosirea unei platforme, Tanbih, creată de Qatar Computing Research Institue (QCRI) în colaborare cu MIT-CSAIL, al cărei scop este identificarea profilului publicaţiilor, pentru a ajuta cititorii să distingă între publicaţii de stânga, de dreapta sau centriste. În acest mod, s-ar reduce nivelul de răspândire al ştirilor propagandistice şi ar creşte, totodată, nivelul de pregătire în faţa fenomenului şi de conştientizare a efectelor acestuia. Tot în cadrul acestei conferinţe, profesorul Nakov afirma: „Europa Estică nu luptă împotriva fenomenului fake news. Facebook şi Google nu au parteneri în această regiune, alături de care să lupte împotriva ştirilor fake”.