10 august 2020

Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT - paşaportul de calitate al Armatei Române

Liviu Ioniţă

Miercuri, 29 iulie, Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT, structură dislocată în România, a sărbătorit 10 ani de la înfiinţare. Evenimentul a oferit prilejul şefului Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, să se refere la această structură Alianţei, aflată la Oradea, ca fiind „principalul agent de transformare al NATO în domeniul HUMINT”, ceea ce înseamnă, implicit, recunoaşterea profesionalismului întregului personal, Centrul fiind distins cu Emblema de Onoare a Informaţiilor pentru Apărare.

Sursă foto: MApN

S-au sărbătorit, de fapt, 10 ani de excelenţă în domeniul informaţiilor culese din surse umane şi al analizei acestora, informaţii pe care România le furnizează NATO. Şi, de asemenea, 10 ani de excelenţă în pregătirea militarilor şi specialiştilor NATO.

Dar, mai ales, s-au sărbătorit mai mult de 10 ani în care expertiza românească din teatrele de operaţii, din misiunile importante derulate în zona Balcanilor de Vest, Afganistan, Irak şi Africa, şi-a spus cuvântul în conturarea profilului nord-atlantic al României.

Centrele de excelenţă NATO

Centrul de de excelenţă NATO de la Oradea este una dintre cele 25 de astfel de instituţiii militare internaţionale care formează şi educă lideri şi specialişti din ţările membre NATO şi partenere, în scopul dezvoltării doctrinei, îmbunătăţirii interoperabilităţii şi creşterii capacităţilor acţionale.

Centrele de excelenţă (COE) ale Alianţei, nu fac parte din structura de comandă a NATO şi nu sunt finanţate direct de Alianţă, ci la nivel naţional sau multinaţional şi sunt componente, sub auspiciile Protocolului de la Paris, ale unei reţele de sprijin, încurajând schimbul intern şi extern de informaţii în beneficiul Alianţei.

Responsabilitatea generală pentru funcţionarea şi utilizarea COE în cadrul NATO aparţine Comandamentului Aliat pentru Transformare / ACT (comandă militară a Alianţei creată în 2003).

Centrele au fost create odată cu decizia de reorganizare a structurii de comandă militară a NATO, în urma Summit-ului de la Praga din 2002, când ACT a devenit responsabil pentru transformarea Alianţei într-o organizaţie mai flexibilă şi mai eficientă, Comandamentul asigurându-se că Alianţa este capabilă să facă faţă provocărilor viitoare prin îmbunătăţirea instruirii, efectuarea de experimente pentru testarea noilor concepte şi promovarea interoperabilităţii.

Centrul comun de competenţă aeriană din Germania şi Centrul de excelenţă pentru apărare împotriva terorismului din Turcia au fost primele instituţii care au primit acreditarea pentru centre de excelenţă NATO în 2005 şi, respectiv, în 2006.

Centrele de excelenţă acoperă o mare varietate de domenii precum operaţiuni civil-militare, apărare cibernetică, medicină militară, securitate energetică, apărare împotriva terorismului, analiza şi simularea operaţiunilor aeriene, comandă si control, contrainformaţii, managementul crizelor şi răspunsul la dezastre, securitate energetică, comunicări strategice, HUMINT (informaţii din surse umane).

Aşezarea României pe harta centrelor de excelenţă NATO

Experienţa militarilor români, la toate nivelurile, în misiuni precum KFOR în Kosovo, ISAF şi  Resolute Support în Afganistan, a fost esenţială în recunoaşterea calităţii structurilor române de informaţii în interiorul Alianţei.

În 2002, în Afganistan, Batalionul 26 Infanterie era însoţit de o celulă naţională de informaţii, formată din 3 ofiţeri, susţinută în teren de un pluton de forţe speciale.

În Afganistan, militarii din Brigada de la Târgu Mureş, susţinuţi în teren de subunităţile Brigăzii de informaţii de la Buzău, s-au implicat în operaţii specifice pentru eliminarea celulelor insurgente, a talibanilor şi luptătorilor din Al-Qaeda.

În 2003-2004, militarii din Brigada de Informaţii, structură de sine-stătătoare în cadrul Diviziei multinaţionale din Irak, comandate de Polonia, un detaşament special având comanda la Babil şi cu trupele cartiruite la Al-Hillah, făceau parte dintr-un „mecanism complex de culegere a informaţiilor din spatele liniilor, din spectrul radio, dar şi cu ajutorul avioanelor de cercetare fără pilot de tip Shadow”. În paralel cu structura de la Babil, în sud, la Nassiriyah s-a consolidat o celulă naţională de informaţii, care avea să devină esenţială pentru protecţia militarilor din coaliţie ce acţionau în sudul Irakului.

Aceste forţe s-au impus, în timp, în NATO şi în cadrul parteneriatul strategic cu Statele Unite, fiind baza unei structuri militare de elită, modernizată şi operaţionalizată de o echipă condusă de generalul Sergiu Medar, a cărui viziune a permis conturarea existenţei Centrului de Pregătire HUMINT NATO de la Oradea.

În anul 2007, la nivelul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării s-a luat decizia ca România să propună Alianţei înfiinţarea unui Centru de Excelenţă.

HCOE a fost solicitat să preia responsabilitatea dezvoltării a două documente majore privind operaţiile în domeniu: Doctrina HUMINT (AJP 2.3) şi Standardul privind Tacticile, Tehnicile şi Procedurile HUMINT (AintP-05). HCOE coordonează în egală măsură şi dezvoltarea Politicii NATO HUMINT pentru Comitetul Militar NATO.

Un alt proiect important care a fost încredinţat Centrului de la Oradea a fost dezvoltarea setului de aparatură şi sisteme ale operatorului HUMINT NATO, iar, sub egida aceleiaşi instituţii, o dată pe an, are loc exerciţiul NATO HUMINT „Steadfast Indicator”, etapă necesară în pregătirea personalului care urmează să fie dislocat în teatrele de operaţii.

Într-un deceniu de activitate, la Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT din Oradea au fost pregătiţi, pentru misiuni în domeniul culegerii de informaţii, 1.400 de specialişti, centrul devenind principalul furnizor de expertiză HUMINT în cadrul serviciilor de informaţii militare din NATO.

La Oradea lucrează, alături de experţi din România, militari din opt ţări aliate - Cehia, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, SUA, Turcia şi Ungaria.

Centrul de Excelenţă de la Oradea pregăteşte, practic, ofiţeri din toate cele 28 de ţări membre NATO, la nivel tactic sau de management operaţional, pentru culegerea de informaţii în perspectiva viitoarelor misiuni ale Alianţei.

Orice formă de pregătire a NATO în domeniul HUMINT trebuie să aibă acceptul HCOE.

Operaţiuni HUMINT în teatrele de operaţii, un domeniu de excelenţă al militarilor români

Human Intelligence (HUMINT) este un proces ce presupune culegerea de informaţii de către operatori de informaţii din surse umane pentru satisfacerea cerinţelor informaţionale.

Informaţiile provenite din surse umane deţin un rol esenţial în elaborarea şi punerea în aplicare a politicii de securitate naţională şi în protejarea intereselor unui stat.

HUMINT se concentrează pe colectarea informaţiilor care nu sunt disponibile prin alte mijloace, de pildă SIGINT (signals intelligence) sau IMINT (imagery intelligence), dar are şi unele dezavantaje, fiind o modalitate caracterizată de un grad ridicat de subiectivism şi necesitând abilităţi care să reducă marja semnificativă de eroare şi posibilitatea furnizării de informaţii false sau înşelătoare.

Operaţiile militare de amploare, dar mai ales cele desfăşurate în Afganistan şi Irak, au demonstrat faptul că HUMINT se confruntă cel mai intens cu complexitatea surselor şi informaţiilor, motivul fiind, probabil, ponderea factorului uman în procesul de culegere a informaţiei. Pe de altă parte, culegerea din surse umane, activitate militară cu grad ridicat de pericol, care presupune riscuri permanente şi puţin predictibile, este cea mai afectată de condiţiile mediului operaţional, solicitând, uneori la limită, comportamentul uman, deci atât sursele de informaţii, cât şi operatorii de informaţii prezenţi în spaţiul de luptă.

Dat fiind că informaţiile HUMINT sunt cele mai sensibile, cele mai susceptibile a oferi intenţia şi planurile adversarului sau ale oricărui actor activ în mediul operaţional, este de aşteptat ca efortul la nivel tactic să fie concentrat, preponderent, către capacităţile HUMINT, tinzând către dezideratul ca ,,orice militar să constituie un senzor”.

Nivelul în care caracteristicile mediului operaţional afectează desfăşurarea activităţilor HUMINT ţine de permisivitatea mediului, mediile operaţionale specifice diferitelor teatre de operaţii fiind clasificate în permisive, semipermisive şi nepermisive / nonpermisive.

În toate cele trei categorii de mediu operaţional, formaţiunile HUMINT trebuie să interacţioneze cu populaţia, iar forţele internaţionale urmăresc dezvoltarea legăturilor cu lideri locali de opinie. Trebuie avut în vedere faptul că adversarul urmăreşte aceleaşi obiective de asigurare a sprijinului populaţiei şi deţine avantajul legăturilor anterioare cu populaţia din care, de fapt, provine.

Pe de altă parte, activitatea HUMINT în diferite teatre de operaţii este puternic afectată de diferenţele psihologice şi culturale dintre operatorii de informaţii militare şi localnici – adevărate bariere care pot fi depăşite doar printr-o bună pregătire a celor din prima categorie.

Tehnicile, tacticile şi procedurile utilizate de formaţiunile insurgente reprezintă, de asemenea, o altă provocare majoră căreia trebuie să-i facă faţă structurile de HUMINT din teatrele de operaţii.

În teatrele de operaţii din Kosovo, Bosnia, Irak sau Afganistan, provocările mediului operaţional au fost depăşite prin profesionalism, iar experienţa acumulată în diverse domenii subsumate informaţiilor militare, precum şi valoarea dovedită în domeniul HUMINT în cadrul misiunilor externe, au permis înfiinţarea Centrului de excelenţă NATO în domeniul HUMINT în România.

Capabilităţile HUMINT sunt completate, la nivel tactic, de alte capabilităţi de culegere, cum sunt IMINT, SIGINT şi OSINT. Noile capabilităţi sunt specifice ”Erei Informaţionale” şi constituie, tot mai mult, domeniile de accelerare a progresului tehnologic aplicat în condiţiile operaţiilor secolului XXI.

Totuşi, în pofida progresului tehnologic, HUMINT va continua să deţină un rol esenţial în obţinerea de informaţii de către serviciile de intelligence. Accesul la informaţiile stocate digital, interpretarea şi analiza lor nu se vor putea realiza fără implicarea factorului uman.

Pe de altă parte, HUMINT se confruntă cu „o eroziune a misiunii şi valorilor principale”, determinată de acţiunile liderilor politici naţionali, de evaluările superficiale realizate de oficiali numiţi sau aleşi politic ori de divulgările „autorizate” care compromit informaţii sensibile (Dan Harris, fost ofiţer CIA de operaţii).

La nivel naţional, aşa cum susţinea cu câţiva ani în urmă, fostul director al instituţiei, generalul Eduard Simion, Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT va continua să reprezinte „un adevărat paşaport de calitate al Armatei Române”, un „reper permanent pe lista realizărilor cu care Armata Română se mândreşte”, şi prin intermediul cărora îşi asigură o poziţie relevantă în peisajul capabilităţilor NATO.