Cele mai puternice ţări din NATO au sărit să apere Polonia, în cadrul misiunii „Santinela Estică”. Cine va sprijini România vom afla după 8 octombrie

Misiunea NATO lansată pe 12 septembrie se numeşte „Santinela Estică” şi a fost anunţată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi de comandantul forţelor aliate din Europa (SACEUR - Supreme Allied Commander Europe), generalul american de aviaţie Alexus G. Grynkewich.

Pe 13 septembrie, o dronă rusească de tip Geran a pătruns în spaţiul aerian al României, ziua la ora 18.05, şi a survolat în zona Deltei timp de 50 de minute. Pentru prima dată, autorităţile române, în coordonare cu NATO, au decis să doboare drona, dar cele două avioane F-16 româneşti şi două Tayphoon germane nu au reuşit acest lucru. Explicaţia ministrului Apărării, Ionuţ Moşteanu, a fost că piloţii au decis să nu doboare drona din motive de siguranţă.

În aceste condiţii, Europa Liberă i-a luat un interviu ministrei de Externe a României, Oana Ţoiu, care a anunţat că securitatea României va fi întărită de aliaţi, prin noua misiune „Santinela Estică”, anunţată de NATO după incursiunea dronelor ruseşti în Polonia, iar discuţii decisive vor avea loc pe 8 octombrie.

Întrebată despre o eventuală creştere a trupelor NATO în România, Oana Ţoiu a spus: „O să vedem o prezenţă întărită”. „Sunt multiple conversaţii acum şi în format NATO privind capabilităţile de pe flancul estic şi o să fie un anunţ public după data de 8 octombrie, după conferinţa care este dedicată acestui subiect”, a spus Ţoiu pentru Europa Liberă.

Surse NATO au explicat pentru Europa Liberă că, pe 8 octombrie, comandanţi militari NATO vor decide suplimentarea capabilităţilor şi forţelor în estul alianţei, iar România va beneficia de aceste măsuri suplimentare. Ar fi vorba despre o conferinţă specială, nepublică, la care aliaţii vor pune la dispoziţia SACEUR - Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, adică a doua cea mai înaltă funcţie militară din NATO - noi forţe şi capabilităţi pe care acesta să le disloce în funcţie de „nevoi şi intensitate”.

De ce ar avea nevoie România pentru a doborî dronele ruseşti

Pe teritoriul României au fost găsite 39 de drone sau resturi de drone şi de 11 ori spaţiul aerian al României a fost încălcat de drone. Pentru a lupta eficient împotriva dronelor, este nevoie de un cumul de factori, iar miisunile clasice de poliţie aeriană nu sunt eficiente.

În primul rând ai nevoie de avertizare timpurie. Dronele zboară la aproximativ 5.000 de metri şi sunt văzute de radarele terestre, dar când sunt în zona obiectivelor, coboară la doar câţiva zeci de metri altitudine şi atunci e nevoie să ai în aer o aeronavă AWACS pentru a-i observa mişcările şi a trimite coordonatele la aviaţie, sistemele de bruiaj şi sistemele antiaeriene de la sol.

Înainte de a încerca să dobori o dronă, aceasta poate fi bruiată sau poţi chiar să preiei comanda aparatului. România a semnat un contract cu o firmă din Israel pentru astfel de echipamente, dar încă nu au sosit. Ar fi interesant să vedem dacă astfel de sisteme NATO funcţionează pe dronele ruseşti Shahed/Geran.

De asemenea, România nu are aeronave AWACS, NATO execută astfel de misiuni în zona litoralului, dar pentru a acţiona eficient trebuie să ai o astfel de aeronavă la dispoziţie. De exemplu, Turcia va trimite un avion AWACS E-7T „Peace Eagle” în Lituania.

Deoarece avioanele supersonice de vânătoare s-au dovedit că nu sunt eficiente împotriva dronelor, metodologia de apărare a spaţiului aerian ar trebui să fie adaptată şi să fie introduse sisteme antiaeriene cu rază mică, inclusiv artilerie Gepard sau Oerlikon, poate şi elicoptere.