Cearta dintre Zelenski şi Trump prelungeşte războiul şi răceşte relaţiile dintre Europa şi Statele Unite

Zelenski a declarat apoi, pentru televiziunea FOX News, că tensiunile sunt rele pentru ambele părţi şi este încrezător că relaţia lor poate fi salvată. Donald Trump a reacţionat şi a scris pe o reţea de socializare că Zelenski se poate întoarce când este pregătit pentru pace.

Prim-ministra Italiei, Georgia Meloni, propune un summit de urgenţă între Europa şi Statele Unite pentru rezolvarea acestei dispute, în timp ce Viktor Orban susţine partea Statelor Unite: „Oamenii puternici fac pace, oamenii slabi fac război”.

În urma declaraţiilor venite de la Washington, înainte de întâlnirea dintre Trump şi Zelenski, exista speranţa încetării focului în câteva săptămâni, dar acum toate calculele sunt anulate.

Cea mai mare speranţă spulberată a Ucrainei este legată de garanţiile de securitate oferite de Statele Unite. Zelenski a declarat înainte de a pleca în SUA că va cere garanţii de securitate de la Trump, că Rusia nu va ataca din nou Ucraina. Donald Trump, întrebat care sunt garanţiile de securitate şi cum este sigur că Putin nu va ataca din nou, acesta a replicat că liderul Kremlinului şi-a dat cuvântul: „Îl cunosc de mult timp. Cred că se va ţine de cuvânt”, a explicat Trump la o întrebare din partea presei.

Pe cei aproape 1.200 km de front asistăm la o îngheţare a manevrelor, Rusia a ocupat câteva mii de kilometri pătraţi în 2024 şi începutul lui 2025, dar conform mai multor analize, în acest ritm al ofensivei, ar avea nevoie de 80 de ani să cucerească toată Ucraina.

De partea cealaltă, Ucraina nu are puterea militară să elibereze teritoriul ocupat de Rusia. În aceste condiţii, singura soluţie este o pace prin care ambele părţi să facă concesii.

Tensiunile izvorâte în Ucraina sunt legate de faptul că propunerea Statelor Unite este asemănătoare cu pretenţiile Rusiai: cedarea teritoriilor ocupate, neaderarea la NATO, schimbarea conducerii Ucrainei. Trump justifică această abordare în favoarea Rusiei prin faptul că vrea să evite un război mondial şi să oprească apropierea Moscovei de Beijing.

Alte tensiuni sunt create de pretenţiile lui Trump, care insistă că SUA au cheltuit în Ucraina 350 miliarde dolari şi trebuie să-i recupereze, chiar dacă în raportările oficiale de la Pentagon şi Departamentul de Stat aflăm că suma este mult mai mică, puţin peste 100 miliarde dolari.

În aceste condiţii, ce putea să ceară Zelenski la întâlnirea ratată cu Trump? Cel mai mult ar fi putut obţine anumite garanţii de securitate din partea SUA, după încetarea focului, legate de livrări de armament şi neamestecul Rusiei în treburile interne de la Kiev.

Ce este mai grav este că acţiunea lui Zelenski a lărgit şi mai mult prăpastia care se vede între Statele Unite şi ceilalţi aliaţi NATO, cu excepţia Ungariei, anulând eforturile preşedintelui Emmanuel Macron şi ale premierului britanic Keir Starmer, care s-au văzut cu Trump în această săptămână.

Şefa diplomaţiei Europene, Kaja Kallas, a declarat că lumea are nevoie de un nou lider: „A devenit clar că lumea liberă are nevoie de un nou lider”. Dar cine să fie acesta? America a jucat acest rol după Al Doilea Război Mondial.

În acest joc cu final necunoscut, România navighează în ape tulburi. Se baza pe parteneriatul strategic cu SUA şi unitatea NATO pentru apărare, dar aceşti doi piloni încep să se şubrezească.

Este ţara cea mai apropiată de frontul din Ucraina şi are graniţă la Marea Neagră cu Federaţia Rusă. România are un cârmaci interimar şi nu ştim dacă peste două luni va veni unul mai pregătit sau măcar cu aceleaşi bune intenţii.

Populaţia este divizată, supusă de ani buni unui război informaţional, cu politicieni corupţi şi fără soluţii, cu instituţii care nu funcţionează în interesul cetăţenilor şi servicii inerte sau cu agendă ascunsă. Pare combinaţia ideală pentru derivă. Oare ce ne-ar putea salva?