Ce ştim până acum despre conflictul din Nagornîi-Karabah
Andreea SoareLa aproape trei ani de la un război scurt, dar dur, între forţele armene şi azere în regiunea Nagornîi-Karabah, care a dus la moartea a 6.000 de oameni, marţi seară, Azerbaidjan a anunţat că a lansat „activităţi antiteroriste” în regiune şi a cerut „retragerea completă” a forţele armene drept condiţie pentru pace în teritoriul disputat.
Ca răspuns la iniţierea „activităţii antiteroriste”, Ministerul armean al Afacerilor Externe a cerut trupelor ruseşti de menţinere a păcii din regiunea majoritar armeană să intervină şi să oprească „agresiunea la scară largă” a Azerbaidjanului împotriva populaţiei locale.
Sunt zeci de morţi şi peste 200 de răniţi în regiune, ca urmare a reizbucnirii conflictului, marţi seară. De asemenea, miercuri dimineaţă, a fost distrus şi un post de observare al forţelor ruseşti de menţinere a păcii.
De la ce a pornit totul?
Conflictul a reînceput marţi seară la câteva ore după ce Ministerul armean al Afacerilor Externe a transmis că şase oameni au murit în două accidente care au avut loc în districtul azer Khojavend, din cauza unor mine terestre instalate de forţele de securitate armene. În ultimele săptămâni, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de pregătirea trupelor şi de instalarea unei blocade la singurul ei punct de acces către Nagornîi-Karabah.
De asemenea, Armenia susţine că Azerbaidjan este motivul din spatele crizei umanitare din Nagornîi Karabah, asta după ce Baku, anul trecut, a blocat singurul drum care lega regiunea muntoasă de Armenia, mai precis Coridorul Lachin, pe care îl păzesc forţele ruseşti de menţinere a păcii.
Ce se întâmplă acum?
Ministerul azer al Apărării a anunţat marţi că „activităţile locale antiteroriste” sunt desfăşurate de Forţele Armate ale Azerbaidjanului în regiunea Karabah. Potrivit comunicatului, vor fi vizate „doar infrastructura şi centrele militare, dorindu-se scoaterea acestora din funcţiune prin arme de mare precizie”. Azerbaidjan a transmis şi că a creat un coridor umanitar pentru a permite evacuarea civililor.
Armenia, însă, prin vocea prim-ministrului Nikol Paşinian, a cerut Rusiei şi ONU să ia măsuri pentru oprirea ostilităţilor şi a transmis că nu va desfăşura nicio operaţiune militară în zonă.
Potrivit unor corespondenţi Al Jazeera din regiune, conflictul este unul de amploare, fiind folosite „rachete şi proiectile”, pe lângă folosirea armelor de mici dimensiuni.
Unul dintre consilierii preşedintelui azer, Ilham Aliyev, a declarat pentru Reuters că forţele azere au reuşit deja să spargă linia de contact cu forţele armene în mai multe locuri din Nagornîi-Karabah. De cealaltă parte, Armenia spune că nu are forţe militare în regiune.
Singura condiţie pentru pace, pusă de Azerbaidjan, este retragerea completă a trupelor armene din regiunea disputată, însă este o condiţie pe care armenii, cel mai probabil, nu o vor accepta, astfel conflictul riscând să ia amploare.
Cei doi aliaţi ai celor două ţări, Rusia (pentru Armenia) şi Turcia (pentru Azerbaidjan) au reacţionat la izbucnirea conflictului.
Rusia a transmis că este îngrijorată de „intensificarea” luptelor şi că azerii au avertizat forţele ruseşti aflate în regiune cu privire la atac, cu doar câteva minute înainte de a-l lansa. În ultima vreme, însă, relaţia dintre Armenia şi Rusia s-a răcit, dacă luăm în considerare declaraţiile pe care prim-ministrul armean Paşinian le-a făcut în presă recent. Pe fondul unei apropieri tot mai mari de UE şi SUA, acesta a declarat că realizează abia acum că relaţia de dependenţă faţă de Rusia nu a fost benefică ţării. Totodată, şi dacă ar vrea să intervină în conflict pentru a ajuta Armenia, Rusiei îi va fi destul de greu, având în vedere că trupele sale sunt concentrate pe războiul din Ucraina.
De cealaltă parte, Turcia, care cel mai probabil a fost anunţată de azeri înainte de lansarea atacurilor, şi-a exprimat sprijinul necondiţionat faţă de „operaţiunea militară” a Azerbaijanului.
„Aşa cum toată lumea recunoaşte acum- Karabahul este teritoriul Azerbaidjanului. Impunerea unui alt statut decât acesta, nu va fi niciodată acceptată”, a precizat preşedintele turc, Recep Tayip Erdogan, la ONU, marţi.
Într-un comunicat de presă al ministerului turc al afacerilor externe este specificat că Azerbaidjan a fost obligat să ia măsuri în Nagornîi Karabah, deoarece preocupările sale privind regiunea nu au fost înlăturate după conflictul din 2020, care s-a încheiat cu un acord de încetare a focului.
