20 ianuarie 2020

Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)

Cristian Eremia

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a adresat acum câteva zile tradiţionalul mesaj anual către Adunarea Federală a Rusiei, mesaj care cuprinde în mod firesc o analiză detaliată a stării naţiunii ruse şi orientările politice prezidenţiale pentru anul în curs în domeniul social-economic, al politicii şi afacerilor interne, precum şi în planul politicii externe şi de securitate. Evenimentul a dat ocol planetei pentru că, imediat după discursul preşedintelui, Guvernul Rusiei condus de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev şi-a depus demisia. Fără însă a produce o criză politică internă la Moscova.

Sursă foto: Mediafax

Totul s-a desfăşurat cu mare viteză, astfel că, a doua zi după acţiunea din parlament şi după demisia Guvernului Medvedev, Duma de Stat a Rusiei a primit şi aprobat în unanimitate (16 ianuarie) noua nominalizare a preşedintelui Putin pentru funcţia de premier. Imediat după aceea, a fost semnat şi decretul prezidenţial de numire a lui Mihail Mishustin în funcţia de preşedinte al Guvernului rus (denumirea oficială a premierului este în Rusia cea de preşedinte al Guvernului).

Această manevră politică executată magistral de către preşedintele rus a fost considerată în Rusia o surpriză de proporţii, comparabilă ca impact în societate cu operaţiunea de preluare a Peninsulei Crimeea din 2014.

Care sunt noile direcţii de politică internă pe care Putin le imprimă ?

Preşedintele Putin a precizat încă din primele fraze ale mesajului său anual către Adunarea Federală (1) că trebuie ”să rezolvăm rapid, fără întârziere, problemele la scară largă sociale, economice, tehnologice cu care se confruntă ţara”. Liniile noi de dezvoltare trasate cu această ocazie vor fi ”reflectate în proiecte naţionale, ale căror implementare necesită o nouă calitate a guvernării,... dialogul direct cu cetăţenii”. Din acel moment devenise evident că va urma o cotitură în politica centrală internă rusă, precum şi viteza cu care va da curs schimbărilor de curs politic.  

Să vedem însă mai exact ce a transmis liderul rus prin mesajul său anual.

Securitate internaţională. Spre deosebire de anii trecuţi când Putin ne obişnuise cu dezvoltări spectaculoase pe acest subiect, acum s-a rezumat la a constata cât ”de imprevizibil şi necontrolat” se dezvoltă situaţia de securitate mondială, cu referire specială la Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, deoarece ”conflictele regionale pot creşte rapid în ameninţări pentru întreaga comunitate internaţională”. Putin s-a arătat ”convins că s-a maturizat ... o discuţie serioasă şi directă despre principiile de bază ale unei ordine mondiale stabile, despre cele mai acute probleme cu care se confruntă umanitatea”, fiind necesar ”să arătăm voinţă politică, înţelepciune, curaj”. A lansat un fel de apel indirect la cele cinci puteri nucleare mondiale să dea dovadă de responsabilitate şi să adopte acele măsuri care să asigure stabilitatea strategică mondială şi să elimine orice premiză pentru un război global. Mesajul său de politică externă a fost acela de a da asigurări că Rusia va fi deschisă pentru cooperarea cu toţi actorii interesaţi, pentru că ”nu ameninţăm pe nimeni şi nici nu ne străduim să ne impunem voinţa”.

Apărare şi securitate naţională. Şi în acest domeniu, referirile au fost mult mai reduse ca anii anteriori, când Kremlinul detalia construcţia fără precedent în lume a noi arme ameninţătoare, cu tehnologii de vârf. A transmis însă tuturor celor interesaţi că ”paşii noştri pentru consolidarea securităţii naţionale au fost făcuţi în timp util şi în volum suficient”. Acesta a subliniat că ”pentru prima dată în istoria existenţei armelor cu rachete nucleare,...noi nu vrem să prindem (n.n. - din urmă) pe cineva, ci dimpotrivă, alte state conducătoare ale lumii încă nu au creat armele pe care Rusia le deţine deja”. A rezultat că, deşi apărarea Rusiei este asigurată astăzi în avans pentru zeci de ani, Rusia va monitoriza cu atenţie ce se întâmplă în această direcţie în lume, dezvoltând acele armamente necesare pentru generaţiile viitoare.

Pe de altă parte, liderul rus a subliniat că situaţia foarte bună a Rusiei în domeniul securităţii şi apărării va genera liniştea necesară pentru dezvoltarea progresivă a Rusiei şi va permite o concentrare mai mare a conducerii de la Moscova pe problemele social-economice interne cele mai presante.

Modernizarea Constituţiei Rusiei, construcţie statală şi politica internă. Preşedintele Putin a început prin a răspunde ”cererii” unor asociaţii politice şi civile care au ridicat  problema adoptării unei noi Constituţii, subliniind că nu există o astfel de necesitate, deoarece potenţialul Constituţiei actuale - adoptate în 1993, este departe de a se fi epuizat. Apoi a supus atenţiei auditoriului deciziile şi orientările pe care personal le vede necesar a fi urmate pentru asigurarea suveranităţii depline (2) a statului rus, având în vedere că, totuşi, a venit momentul să aducem unele modificări ale Constituţiei:

- În primul rând se impune a se include clar în Constituţie ca prevederile dreptului şi tratatelor internaţionale, precum şi deciziile organismelor internaţionale să poată acţiona pe teritoriul Rusiei numai în măsura în care acestea nu implică restricţii asupra drepturilor şi libertăţilor omului şi ”nu contravin Constituţiei noastre”.

- În al doilea rând, a propus să se stabilească constituţional responsabilităţi şi cerinţe obligatorii pentru persoanele care deţin funcţii critice pentru asigurarea securităţii şi suveranităţii ţării, anume pentru şefii entităţilor constitutive ale Federaţiei, pentru parlamentari, miniştri federali, şefi ai altor organe federale, judecători şi procurori, în sensul că aceştia nu pot avea cetăţenia străină, un permis de şedere sau un alt document care le-ar permite să aibă reşedinţă permanentă pe teritoriu al altui stat. Cerinţe şi mai stricte ar trebui impuse persoanelor care doresc postul de preşedinte al Federaţiei Ruse (cum ar fi cerinţa şederii permanente în Rusia timp de cel puţin 25 de ani, absenţa cetăţeniei străine etc.).

- Putin consideră că prevederea constituţională conform căreia aceeaşi persoană nu ar trebui să deţină funcţia de preşedinte al Rusiei mai mult de doi mandate consecutive nu este ”o problemă fundamentală, dar sunt de acord cu aceasta”. Cu aceste precizări a creat suspans, deschizând teren pentru multe speculaţii privind planurile sale pentru anul 2024, când i se termină ultimul mandat. Oricum, rămâne de văzut ce va fi concret introdus în proiectul modificărilor de către grupul de lucru special constituit la Kremlin.

- Având în vedere că Rusia este o ţară imensă şi fiecare subiect al Federaţiei are propriile caracteristici şi probleme, Putin consideră că trebuie să crească radical rolul şi responsabilităţile guvernanţilor în elaborarea şi adoptarea deciziilor la nivel federal. De aceea, rolul ”Consiliului de Stat” în consolidarea statalităţii ruse - organism ”reînviat” de preşedinte din care fac parte şeful statului, preşedinţii celor două camere parlamentare şi toţi şefii subiecţilor Federaţiei, trebuie să fie consolidat prin Constituţia Rusiei. Mai mult, Putin a solicitat Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului) să-şi asume competenţe politice mult mai responsabile pentru formarea Guvernului, în sensul ca aceasta să-şi asume desemnarea întregului cabinet, ceea ce trebuie trecut şi în Constituţie.

Pe ansamblu, preşedintele Putin consideră că toate propunerile sale reprezintă o schimbare foarte profundă a construcţiei statale şi a sistemului politic rusesc. Totuşi, liderul rus a fost extrem de clar şi de ferm pe poziţiei, cerând imperativ ca Rusia să rămână o republică prezidenţială puternică. Ca atare, preşedintele trebuie să îşi păstreze dreptul de a stabili sarcinile şi priorităţile Guvernului, precum şi dreptul de a destitui premierul, pe adjuncţii săi şi miniştrii federali în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor lor, sau în caz de pierdere a încrederii politice. De asemenea, preşedintele trebuie să ţină sub control direct forţele armate, celelalte structuri centrale de forţă şi întregul sistem de aplicare a legii. Preşedintele va efectua numirea şefilor tuturor structurilor de putere, inclusiv ai instituţiilor de justiţie centrale şi locale, în urma consultărilor cu Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului).  

Liderul rus doreşte ca schimbările din Constituţie să se realizeze până la 1 mai a.c., inclusiv prin consultarea cetăţenilor cu un referendum special.

Creşterea economică. Referirile la problemele social-economice au fost extrem de detaliate. Pe scurt, şeful statului a decis că trebuie să fie luate măsuri urgente pentru stabilizarea macro-economică pe mai departe, ca şi fundament pentru crearea condiţiilor propice unei creşteri economice susţinute şi stabile. Pe acest fond, a dispus schimbări structurale în economia rusă, creşterea eficienţei economice şi creşterea investiţiilor pe ansamblul economiei de la 21% actualmente la 25% din PIB. Toate măsurile ar trebui să crească PIB-ul Rusiei în 2021 cu o rată mai mare decât creşterile mondiale. A făcut apel la parlament şi guvern pentru a crea cadrul legal de promovare, de protecţie şi garantare pe termen lung de către stat a investiţiilor. A indicat măsuri şi termene concrete pentru dezvoltarea mediului de afaceri, a micilor afaceri, inclusiv turismului, punând accent pe finanţarea de către stat a dezvoltării şi adoptării de către sectorul productiv a celor mai avansate tehnologii, pe dezvoltarea infrastructurilor mari şi a exportului de tehnologii înalte.

Concentrarea pe calitatea vieţii cetăţeanului. Putin consideră că cetăţenii cer schimbarea pentru că vor să atingă un nivel de viaţă decent. Au fost atacate frontal două probleme majore cu care Rusia se confruntă, şi anume sărăcia şi viitorul demografic. Veniturile cetăţenilor şi ale familiilor acestora au atins niveluri mici, acesta fiind, potrivit şefului statului, principalul motiv al gravelor probleme sociale şi demografice cu care se confruntă Rusia. Mecanismul de ”contract social” aplicat acum în Rusia este ineficient şi nu mai corespunde realităţilor social-economice ruseşti şi, prin urmare, a dispus măsurile necesare ca statul să asigure venituri şi asistenţă socială permanentă cetăţenilor cu venituri mici sau fără, sau din zone defavorizate, să asigure pregătirea necesară pentru găsirea de ocupaţii, sau pentru antrenarea în mici afaceri. În mod similar, a indicat cu cifre concrete creşterile veniturilor populaţiei şi termenele de realizat. Impactul situaţiei economice asupra populaţiei (actualmente circa 147 milioane de persoane) se revede în reducerea creşterii naturale a populaţiei, reducerea numărului în scădere a familiilor, reducerea numărului de copii şi a speranţei de viaţă. Au fost trasate sarcini de creştere a salariilor minime în toţi subiecţii federaţiei, a alocaţiilor pentru copii (în special la categoria 3 la 7 ani) şi altor măsuri de susţinere a familiilor. Astfel, până în anul 2024 ar trebui să se atingă o rată medie de naşteri de 1,7 copii pentru o femeie. Liderul rus a mai vorbit despre nevoia de a se investi în cultură, şcoli, universităţi, chiar despre faptul că în 2021 toate şcolile vor avea Internet de mare viteză.

Se impun câteva observaţii asupra evenimentului de la Moscova.

În primul rând, este pentru prima dată în ultimii ani când preşedintele Putin s-a grăbit atât de tare cu derularea mesajului către naţiune, tocmai pentru că era decis să procedeze la o schimbare de anvergură a cursului în politica internă.

Surpriza lui Putin a fost mare pentru cetăţenii ruşi, dar în final s-a desprins victorioasă ideea că, în definitiv, nu este nici o dramă cu schimbarea guvernului de la Moscova. Putin a avertizat încă din anul 2019 că o astfel de creştere economică a Rusiei nu este de natură să susţină năzuinţele Rusiei, că economia rusă nu poate susţine în acest fel obligaţiile asumate pe politica externă, că nu va putea garanta îndeplinirea politicilor social-economice anunţate, iar securitatea ţării va fi, de asemenea, afectată în cel mai inadecvat mod. Putin a explicat toate acestea şi a lăsat de atunci să se înţeleagă că ar fi inevitabilă schimbarea guvernului cu o echipă nouă, pe cât posibil formată din tehnocraţi de mare calibru.

Fără îndoială, nimeni nu se aştepta la această evoluţie a situaţiei de pe scena politică de la Moscova. Surprinderea şi mirarea au fost atât de puternice în special în rândul opoziţiei politice, încât mass-media rusă a constatat, de exemplu, că liberalii ruşi au trecut într-un răstimp scurt prin mai multe faze succesive - negare, furie,  isterie, depresie şi în final acceptarea noului curs de politică internă imprimat de preşedintele Putin.

Eşecurile fostului guvern condus de Medvedev şi al partidului condus de acesta, Rusia Unită, nu mai puteau fi trecute cu vederea şi acceptate de Putin, deoarece societatea rusă nu mai putea înţelege lipsa de implicare şi de acţiune a preşedintelui pe fondul gafelor acelui partid atât pe scena politică centrală, cât şi la nivelul subiecţilor Federaţiei Ruse. Este suficient a se reciti eşecurile la alegerile locale în mai multe regiuni, precum şi blocarea unor alegeri libere pentru Duma de Stat a Moscovei, ceea ce a condus la acţiuni în stradă de protest a cetăţenilor indignaţi peste măsură de comportamentul total nedemocratic al actualului regim politic. Protestele respective au fost reprimate de structurile de forţă ale Rusiei, fără ca cetăţenii să vadă un minim de intervenţie şi protecţie a lor din partea preşedintelui Putin.

Societatea şi partidele de opoziţie de la Moscova învinuiau Kremlinul pentru neimplicare în politica internă, ceea ce a produs şi o scădere a adeziunilor pentru politica internă a lui Putin în sondajele de opinie. Kremlinul a folosit însă abil situaţia şi nu a oprit acţiunile structurilor sale de forţă, tocmai pentru fi îndepărtaţi - pe cât se poate definitiv, orice fel de lideri ai mişcărilor anti-regim cu potenţialul de a intra în elita politică rusă de la Moscova şi de a deveni astfel contra-candidaţi credibili şi legitimi ai preşedintelui Putin.

Pe de altă parte, observatori politici mai rafinaţi au sesizat încă de ceva timp faptul că, treptat, s-a produs o distanţare politică a lui Putin de partidul de guvernământ, Rusia Unită.  Chestiunea a fost mai evidentă la ultimul congres al acestui partid, când Putin a adresat un mesaj liniar, ostentativ lipsit de elemente de interes pentru viitorul acestui partid din partea sa. În paralel, prin demonstrarea lipsei capacităţii guvernului Medvedev de a gestiona aşa cum era necesar dezvoltarea social-economică a ţării şi, în general a afacerilor politice interne, preşedintele a tăiat orice ”elan” al fostului său partener politic Medvedev  de a se erija într-un potenţial lider suprem alternativ, în perpectiva anului 2024, atunci când ultimul mandat a lui Putin se va încheia. 

Cine este noul premier rus, Mihail Mishustin ?

Mihail Mishustin (53 de ani) este doctor în ştiinţe economice şi un adevărat tehnocrat într-unul din cele mai sensibile domenii financiare federale. Acesta a activat mai întâi pentru implementarea unui sistem cadastral modern. Este unul dintre intelectualii ruşi care a crezut în puterea ”digitalizării” sistemelor publice. Ulterior, a şi acţionat în ”digitalizarea” Serviciului Federal Fiscal (SFF) al Rusiei. Numit în funcţia de şef al SFF în 2010, acesta a reuşit să reformeze şi să transforme departamentul său birocratic şi corupt într-un serviciu modern deschis ”online” către toate categoriile de platnici, un serviciu adaptat la cele mai bune practici internaţionale în domeniu şi la tehnologiile digitale avansate. A reuşit să elimine majoritatea ”schemelor fiscale gri”, micile şi marile afaceri au fost scoase din zona ”de umbră” sau subterană, iar colectarea impozitelor şi taxelor precum TVA în Rusia a crescut, potrivit statisticilor, chiar şi în perioadele de criză economică.

Este un manager sever, ferm în decizii, cu alte cuvinte un lider puternic, potrivit pentru a conduce un guvern, pentru a lansa şi gestiona proiecte naţionale ambiţioase. Un lider care întruneşte, conform multor cercuri interesate de la Moscova, majoritatea criteriilor de exigenţă ale preşedintelui Putin pentru această funcţie în actualele circumstanţe de politică internă.

Acesta cunoaşte în detalii problemele legate de culegerea taxelor la veniturile la buget, poate indica originea evazioniştilor şi pe noii oligarhi care tind să ”iasă din rând” şi să nu se mai supună puterii, precum şi multe alte lucruri de acest gen.

De menţionat că Duma de stat l-a votat pe Mishustin cu 341 de voturi pentru, niciun vot contra, dar cu 41 de abţineri din partea comuniştilor. Este dovada de necontestat că preşedintele Putin domină în continuare parlamentul rus.  

Care va fi noua echipă guvernamentală? Putin este obişnuit să fie îndrăzneţ şi ştie că noul model economic care va fi lansat şi susţinut trebuie să fie bine înţeles şi bine gestionat de guvernul federal. Până la închiderea acestui material nu au apărut informaţii despre membrii guvernului sau despre care miniştri vor fi păstraţi în funcţie din Guvernul Medvedev. Este posibil totuşi ca, din echipa anterioară, Putin să păstreze unii demnitari care au condus structuri de forţă ale statului.

 

(1)  http://kremlin.ru/events/president/news/62582 https://riafan.ru/1242549-vserossiiskoe-golosovanie-po-izmeneniyu-konstitucii-rf-proidet-do-1-maya?utm_source=push-notification &utm_medium=push-world&utm_campaign=push https://www.themoscowtimes.com/2020/ 01/16/putins-late-new-years-gift-for-russias-elites-a68925 https://riafan.ru/1242253-predlozhennyi -putinym-referendum-po-konstitucii

(2) Putin a subliniat că ”Suveranitatea poporului nostru trebuie să fie necondiţionată. Am făcut multe pentru acest lucru. Am restabilit unitatea ţării, am pus capăt situaţiei când unele funcţii ale puterii de stat au fost uzurpate de clanuri practic oligarhice. Rusia a revenit la politica internaţională ca ţară care nu poate fi ignorată”, ci de care trebuie să se ţină seama. ”Am creat rezerve puternice, care multiplică stabilitatea statului nostru, capacitatea sa de a proteja drepturile cetăţenilor şi economia naţională - de orice încercări de presiune externă”.