Ce schimbări pentru Armată a pregătit Guvernul

CONTEX

Conform programului de guvernare al noului Executiv, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectează major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic al NATO. O evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră. O asemenea evoluţie ar avea consecinţe nefaste pentru securitatea Republicii Moldova şi va afecta şi securitatea României. Încetarea războiului din Ucraina nu va însemna că Rusia renunţă în Europa la un comportament agresiv în plan hibrid. În Marea Neagră aceste acţiuni vor avea ca obiectiv mai ales limitarea libertăţii de navigaţie, având un impact negativ asupra intereselor economice ale României.

La nivel aliat, suntem martori ai transferului de responsabilitate pentru apărarea şi securitatea Europei de la Statele Unite spre membrii europeni ai NATO. La nivel convenţional, gestionarea ameninţărilor şi riscurilor de pe continent vor cădea mai mult în responsabilitatea statelor europene. În acest context, România trebuie să aibă în vedere faptul că apărarea propriului teritoriu începe de acasă, necesitând investiţii mai mari şi un efort de solidaritate naţională, în paralel cu asumarea unui rol strategic mai relevant în regiune şi contribuţia la apărarea colectivă.

OBIECTIVE ALE GUVERNULUI:

Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.

Continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.

Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi facilităţile amplasate pe teritoriul României, cu relevanţă strategică.

Creşterea atractivităţii funcţiei militare.

Accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO. Prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.

Asumarea unei posturi consolidate de vigilenţă strategică, prin care să fie întărite capacităţile de pregătire şi reacţie ale armatei, industriei de apărare şi structurilor de sprijin naţional.

Dezvoltarea unui concept eficient de apărare aeriană şi balistică integrat, în paralel cu un concept de apărare maritimă, care să protejeze apele noastre teritoriale. Vom proteja libertatea de navigaţie şi infrastructura critică 34 subacvatică şi de suprafaţă şi interesele economice ale României din Zona Economică Exclusivă.

Protejarea libertăţii de navigaţie şi a intereselor economice ale României în Marea Neagră prin satisfacerea nevoilor operaţionale destinate acestui scop şi asumarea documentelor strategice cu relevanţă asupra securităţii Mării Negre.

Dezvoltarea cooperării în domeniul apărării cu partenerii strategici din cadrul NATO şi UE, cu accent pe Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia inclusiv pentru avansarea unor proiecte de anvergură în domeniul apărării care să contribuie la asigurarea securităţii, stabilităţii şi circulaţiei libere în regiunea Mării Negre, accesului liber şi exploatarea resurselor din Zonele Economice Exclusive.

Continuarea sprijinului acordat partenerilor din regiune, cu accent pe Republica Moldova şi Ucraina, precum şi statelor din Balcanii de Vest

Introducerea in 2025 in programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziţiei de rachete Mistral.

Analiza structurii de comandă şi a structurii combatante, urmată de un plan de optimizare.

Analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universităţi). Evaluare în baza unor indicatori de performanţă, redimensionarea personalului şi folosirea fondurilor în alte zone cu resursă umană deficitară.

Crearea unui sistem integrat de achiziţii pentru servicii, la nivel central, pentru eficientizarea costurilor.

Evaluarea procedurilor interne în procesul decizional necesar achiziţiei de armament şi muniţie. Comprimarea unor termene pentru accelerarea procesului

Adaptarea cadrului legislativ.

Audit pentru stabilirea şi eliminarea ulterioară a cauzelor unor întârzieri în procesul de achiziţie/ reluarea acestora şi a impactului bugetar.

Modificare legislativă pentru achiziţionarea opţională de servicii de asistenţă juridică la contractele de achiziţie care necesită aprobarea Parlamentului (peste 100 milioane euro).

Adaptarea structurii de comandă şi control a Armatei României la noile cerinţe NATO privind capacitatea de reacţie rapidă, prin reorganizarea eşaloanelor de conducere şi a zonelor de responsabilitate operaţională.

Derularea demersurilor necesare pentru dezvoltarea Centrului european de instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Feteşti, într-un hub pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 din statele NATO şi partenere, asigurând totodată şi creşterea interoperabilităţii între aliaţi.

Susţinerea demersurilor inter-instituţionale pentru înfiinţarea în România a unui hub regional pentru securitate maritimă la Marea Neagră, conform abordării strategice a UE.

Accelerarea procesului de digitalizare în Armata României.

Dezvoltarea resursei umane a MApN şi a rezervei naţionale trebuie să se bazeze pe eficientizarea programului rezervistului voluntar şi a majorării nivelului forţelor profesioniste ale României, proporţional nivelului ameninţărilor curente şi a resurselor disponibile.

Pe plan naţional, Guvernul şi-a propus:

Salarizare după performanţă în administraţia publică centrală şi locală – adoptare în 2026, intrare în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Reducerea cu 20% a anvelopei salariale autorităţilor administraţiei publice centrale, faţă de nivelul anului 2024..

Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare aplicabile în regimul general al pensiilor – decembrie 2025

Reducerea în medie cu 20% a numărului angajaţilor din administraţia publică centrală.

Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate în administraţia publică centrală şi locală.

Referitor la Mobilitate militară:

Guvernul va urmări asigurarea conectării rutiere sau feroviare a obiectivelor militare strategice la principalele rute de transport din România, astfel încât să fie asigurată mobilitatea militară rapidă şi sigură.

Înfiinţarea Comitetului Naţional de Coordonare a Mobilităţii Militare, având ca membri Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe.

În sprijinul funcţionării acestuia, vor fi întreprinse măsuri pentru întărirea capacităţii instituţionale a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în vederea accesării finanţărilor europene disponibile în domeniul mobilităţii militare, intensificarea cooperării internaţionale în conformitate cu direcţiile stabilite în Cartea Albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030 şi Comunicarea comună privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră, optimizarea rutelor de transport rutier şi feroviar care traversează România pentru operaţionalizarea coridorului de mobilitate militară între porturile de la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee, simplificarea şi armonizarea procedurilor naţionale de autorizare a mişcărilor militare transfrontaliere în acord cu standardele stabilite de Agenţia Europeană de Apărare (EDA), precum şi consolidarea colaborării interinstituţionale în cadrul proiectelor „Reţeaua de centre logistice în Europa şi de sprijin pentru operaţii” şi „Mobilitatea militară”, dezvoltate sub egida mecanismului PESCO al Uniunii Europene.

Referitor la sprijinirea Ucrainei:

Eforturile multidimensionale ale România pentru susţinerea Ucrainei sunt investiţii directe în propria noastră politică de apărare şi securitate. Apărarea democraţiei şi integrării Ucrainei în instituţiile occidentale este garanţia creşterii securităţii României.

Sprijinirea Ucrainei în obiectivele legitime consemnate de dreptul internaţional, relative la suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa sa.

Sprijinirea Ucrainei în procesul de integrare europeană şi euroatlantică, de atingere a standardelor şi normelor europene şi asistenţă la dezvoltarea capacităţilor de negociere şi absorbţie a know-how-ului şi acquis-ului european.

Stabilirea unui însărcinat cu „Reconstrucţia Ucrainei” la nivel guvernamental şi un grup de lucru interministerial deschis şi societăţii civile