25 ianuarie 2022

Ce forţe ar putea aduce NATO în Estul Europei

Florin Jipa

Sursă foto: NATO
Ce structuri are NATO şi SUA în Europa de Est

În acest moment, în Ţările Baltice şi Polonia sunt câte un grup de luptă, fiecare având puţin peste 1.000 de militari aliaţi. România participă cu un detaşament de luptă anti-aeriană în Polonia. Tot în Polonia sunt şi comandamentele multinaţionale de corp şi de divizie nord-est. Anul acesta, SUA va operaţionaliza şi scutul antirachetă din Polonia, similar cu cel din România.

În România şi Bulgaria, NATO are doar structuri multinaţionale de comandă: de corp de armată la Sibiu, de divizie la Bucureşti, de brigadă la Craiova şi unităţi de integrare a forţelor NATO la Bucureşti şi Sofia. La Kogălniceanu, prin rotaţie, aeronave aliate vin pentru a ne ajuta la misiunea de poliţie aeriană.

SUA au pe teritoriul României un grup de luptă la Kogălniceanu, în jur de 1.000 de militari, sistemele antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, peste 100 de militari, şi detaşamentul de la Câmpia Turzii care operează dronele MQ-9 Reaper, peste 100 de militari.

 

Forţa NATO de reacţie rapidă poate ajunge la 40.000 de militari

În caz de ameninţare la adresa statelor aliate din est, prima structură care intră în acţiune este Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO. De la 1 ianuarie 2022, Franţa a preluat, timp de un an, comanda VJTF. În 2022, VJTF va cuprinde o forţă multinaţională de câteva mii de soldaţi. Brigada franco-germană de 3.500 de soldaţi va servi drept nucleu al forţei, bazându-se pe Regimentul 1 Infanterie şi Regimentul 3 Husari.

Funcţie de natura crizei, VJTF poate ajunge la un efectiv de până la 40.000 de militari şi este pregătită să intervină în termen de două-trei zile de la declanşarea unei crize.

Pentru o operaţiune militară de durată, NATO a stabilit în cadrul Summitului din Bruxelles, din 2018, ca aliaţii să ofere, în plus, 30 de grupuri de luptă de nivel batalion, 30 de platforme maritime combatante de mare capacitate şi 30 de escadrile de luptă, susţinute de forţe de sprijin de luptă, care vor fi gata de angajare în 30 zile.

Prima ţară care şi-a anunţat intenţia să primească militari NATO a fost Estonia, secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, a declarat, luni, că ţara sa este pregătită să primească 5.000 de militari din Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO.

Pe lângă misiunile coordonate de NATO, fiecare ţară aliată poate trimite forţe suplimentare. SUA au 35.000 de militari dislocaţi în Europa şi tehnică militară prepoziţionată în Germania, Belgia şi Italia pentru alţi militari care ar putea fi dislocaţi.

Miercuri, Joe Biden şi Emmanuel Macron au declarat că ţările lor ar putea trimite mai mulţi militari în Europa de Est, inclusiv în România.

 

Până la declanşarea unei acţiuni militare din partea Rusiei în Ucraina, diferite ţări au anunţat deja că vor contribui la descurajarea Rusiei.

Aproximativ 8.500 de soldaţi americani au fost plasaţi în stare de alertă sporită pentru o posibilă desfăşurare în Europa de Est, în condiţiile în care trupele ruseşti se concentrează la graniţa cu Ucraina, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Spania şi Ţările de Jos (Olanda) vor trimite forţe aeriene şi forţe navale în regiunea Mării Negre. Spania va trimite 4 avioane de vânătoare Eurofighter Typhoon, iar Olanda două aparate F-35, în Bulgaria. Cele două ţări vor trimite şi nave de luptă, Ţările de Jos vor contribui cu o navă de desant dotată cu elicoptere, iar Spania cu o fregată.

Danemarca va disloca aeronave F-16 în Lituania şi nave de luptă în Marea Baltică.

Dar, de departe, cel mai puternic semnal pe care Alianţa îl trimite Moscovei este exerciţiul naval din Mediterană din februarie, la care vor participa trei grupări de nave, fiecare condusă de câte un portavion din Franţa, Italia şi Statele Unite, în condiţiile în care Rusia nu are niciun portavion operaţional în toată flota. Cele trei portavioane sunt Charles de Gaulle (Franţa) Cavour (Italia) şi Truman (SUA).