Ce este războiul cognitiv, la care a făcut referire şeful Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad
Florin JipaŞeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a declarat într-un interviu recent la Antena 3 că „trăim într-un război cognitiv în spaţiul virtual” şi a avertizat că Rusia foloseşte reţelele sociale pentru a induce panică şi nesiguranţă.
Conform NATO, războiul cognitiv nu este mijlocul prin care luptăm; este lupta însăşi. Creierul este atât ţinta, cât şi arma în lupta pentru superioritatea cognitivă. Lupta în acest mediu cuprinde activităţi militare şi non-militare deliberate, sincronizate de-a lungul întregului ciclu al competiţiei, menită să obţină, să menţină şi să protejeze avantajul cognitiv.
Războiul cognitiv se concentrează pe atacarea şi degradarea raţionalităţii, oamenii îşi pierd capacitatea de a judeca şi a înţelege realitatea, ceea ce poate duce la exploatarea vulnerabilităţilor şi la slăbirea sistemică.
Cu toate acestea, acest lucru devine din ce în ce mai complex pe măsură ce sunt implicate ţinte non-militare. Un exemplu dat de NATO: operaţiunile ruseşti de socializare şi informare publică au vizat o mare parte a comunităţii internaţionale în încercarea de a eticheta Ucraina ca fiind de vină.
Printr-o combinaţie de tehnologii de comunicare, ştiri false şi manipulare a percepţiilor, Rusia îşi propune să influenţeze opinia publică, precum şi să diminueze încrederea publicului faţă de sursele de informaţii deschise. Aceste naraţiuni au o acoperire extinsă şi implică adesea atât poziţii ofensive, cât şi defensive.
China, ca un competitor strategic pentru NATO, descrie Războiul Cognitiv ca fiind folosirea opiniei publice, a operaţiunilor psihologice şi a influenţei pentru a obţine victoria. Psihologia luptei are un impact semnificativ asupra capacităţii de funcţionare a luptătorului.
China a mers mai departe şi a conceput Intelligent Psychological Monitoring System, o brăţară cu senzor inteligent, care se concentrează pe înregistrarea informaţiilor faciale, schimbărilor emoţionale şi stărilor psihologice ale soldaţilor pentru a determina starea lor de luptă.
În afara câmpului de luptă, influenţa poate afecta, de asemenea, legea, regulile de ordine şi programele civile. Ţintirea sentimentului comunităţii mai largi are un impact semnificativ, deoarece atât de mulţi civili şi necombatanţi sunt potenţial expuşi.
Comandamentul Aliat pentru Transformare gestionează conceptul de explorare a războiului cognitiv, care face parte din agenda mai largă de dezvoltare a războiului. Sincronizarea efectelor adverse faţă de domeniile emoţionale şi subconştiente este în creştere; înţelegerea cadrelor, definiţiilor, impacturilor şi riscurilor permite o mai bună luare a deciziilor politice, dezvoltarea capacităţilor militare şi securitatea generală la nivelul întregii Alianţe.
Comandamentul Aliat pentru Transformare educă, colaborează, protejează şi modelează forţele NATO pe tema războiului cognitiv, oferind îndrumări privind conştientizarea, cooperarea civilo-militară, rezilienţa societăţii şi partajarea datelor pentru considerentele de securitate actuale şi viitoare ale Alianţei.
Cine, însă, ar trebui să protejeze populaţia civilă, în timp de pace, de războiul cognitiv declanşat de Rusia asupra ţărilor europene?
