Ce cred românii despre cheltuielile militare – Conferinţă la Institutul de Cercetare al Universităţii Bucureşti

Prezentarea va reflecta rezultatele unui sondaj desfăşurat în România pe următoarele teme: cum afectează compensaţiile opinia publică despre cheltuielile pentru apărare? Cum văd românii compromisurile dintre securitate şi dezvoltare economică? Odată cu războiul din Ucraina şi investiţiile de mai multe miliarde de dolari în modernizarea apărării, precum şi cu angajamentul de a cheltui 2,5% din PIB pentru apărare, aceste probleme nu au fost niciodată mai relevante.

Indiferent de poziţia românilor faţă de cheltuielile militare, care a fost una pozitivă după începerea agresiunii Rusiei în Ucraina, fără compensaţii financiare, cheltuielile militare nu sunt sustenabile pe termen lung, cresc deficitul bugetar, iar exemplul de anul trecut este unul elocvent, când MApN a cheltuit doar 1,6% din PIB, din cei 2,5% planificaţi, dar deficitul bugetar a fost unul dintre cele mai mari din UE, de 5,68%, adică aproape 90 miliarde lei.

Majoritatea ţărilor NATO, dar nu şi România, au prevăzut în legile de achiziţie compensaţii financiare de aproximativ 70 la sută la semnarea contractelor. De asemenea, se anunţă public numărul de locuri de muncă create şi beneficiile financiare pentru comunitate.

Acest lucru nu s-a întâmplat în România în ultimii ani şi Guvernul, prin Ministerul Apărării Naţionale, s-a mulţumit doar cu facilităţi de mentenanţă, deschiderea unor centre de excelenţă, cel mai mult asamblarea unor vehicule către finalul perioadei de achiziţie.

Acest lucru pune o presiune imensă pe bugetul României, anul acesta, când MApN a cheltuit în primele trei luni 7 miliarde lei pentru plata facturilor la tehnica achiziţionată, 2,2 miliarde lei cheltuieli de personal, şi 1,4 miliarde lei pentru pensiile militare. Din cei 20 de miliarde de lei cheltuiţi pe investiţii ai României în primele trei luni, mai mult de o treime, 7 miliarde, au mers pe investiţii militare, care nu aduc compensaţii financiare sau locuri de muncă. La finalul anului trecut, MApN a semnat pentru alte trei sisteme de rachete PATRIOT şi un batalion de tancuri, ambele contracte fiind fără licitaţie şi fără offset.

Acest lucru a dus la un deficit al bugetului general consolidat al României în primele trei luni de 35,9 miliarde de lei, reprezentând mai mult de 2% din PIB, în timp ce ţinta Guvernului pentru anul acesta este de un deficit de 5%.

Chiar dacă le vine mai uşor cu achiziţiile guvern la guvern, care elimină complicaţiile unei licitaţii, atât oficialii civili, cât şi generalii armatei, trebuie să fie conştienţi că fără compensaţii financiare economia României nu va putea suporta achiziţiile militare scumpe. Exemplu elecvent este cel de la Forţele Navale, care au rămas fără contractul patru corvete noi şi modernizarea a două fregate, după ce nu s-au găsit bani pentru acceptarea firmei de pe locul doi, Damen, după ce Naval Group s-a retras din competiţie.

Anul acesta sunt aşteptate alte contracte scumpe, cel de aproape 1 miliard de euro pentru obuzierele autopropulsate, 2,5 miliarde euro pentru maşinile de luptă a infanteriei, 2 miliarde euro pentru sistemele antiaeriene cu rază mică şi foarte mică, ca să nu mai vorbim de cele 6 miliarde euro pentru avioanele F-35.

Şi nevoile armatei nu se opresc aici. Mai e nevoie de o nouă armă de asalt, de cel puţin 6 batalioane de tancuri, transportoare amfibii blindate pentru 5 brigăzi, nave de luptă etc.