Câtă încredere mai au aliaţii în SUA? Polonia şi Norvegia încheie tratate de apărare separate cu Franţa şi UK, inclusiv pentru descurajarea nucleară avansată

„V-aţi dat acordul ca Norvegia să se alăture la ceea ce am numit descurajare nucleară avansată”, a declarat preşedintele francez reporterilor la Palatul Élysée. „Acesta este un pas foarte important în parteneriatul nostru şi va fi forţa motrică din spatele cooperării foarte ambiţioase.”

Alături de el, liderul norvegian a menţionat că „Franţa deschide acum un dialog cu aliaţii săi apropiaţi cu privire la modul în care armele sale nucleare pot contribui şi la securitatea europeană şi descurajarea împotriva ameninţărilor militare”. El a confirmat că Oslo doreşte să se implice în acest dialog cu „parteneri precum Polonia, Regatul Unit, Germania şi partenerii nordici”.

Franţa şi Regatul Unit au în jur de 550 de ogive nucleare, un număr apropiat de cel al Chinei, ambele ţări au anunţat proiecte de extindere şi modernizare a programelor nucleare.

Opt ţări europene au încheiat deja parteneriate cu Franţa pentru descurajare nucleară

Într-un discurs important ţinut la începutul lunii martie în baza strategică Île Longue de lângă Brest, Emmanuel Macron a actualizat doctrina de descurajare nucleară a Franţei. În timp ce Franţa şi Regatul Unit sunt singurele ţari europene care deţin arme nucleare, el a definit o strategie de „descurajare avansată”, care implică alte state europene dispuse, dar „fără nicio împărţire a puterii decizionale finale”.

Opt ţări au fost imediat asociate cu această nouă doctrină: Regatul Unit, Germania, Polonia, Ţările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Norvegia şi-a declarat iniţial disponibilitatea de a discuta cu Parisul.

România merge în continuare doar pe mâna SUA, chiar dacă Trump reduce numărul de aeronave, inclusiv bombardiere strategice

Noua orientare a statelor europene, de a încheia acorduri de apărare separate cu cele două puteri nucleare ale Europei vine după ce Administraţia Trump a anunţat aliaţii europeni că va reduce drastic nu doar trupele din Europa, dar şi participarea americană la apărarea continentului în caz de criză sau război.

Strategia de descurajare nucleară a SUA în Europa se bazează pe acorduri de partajare a armelor nucleare în ţări precum Belgia, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Turcia. Este clar că unele state europene nu mai au încredere în umbrela nucleară a SUA şi simt nevoia să adauge o plasă de siguranţă dacă aceasta nu va funcţiona prin acest mecanism european comun de descurajare, menit să prevină potenţiale ameninţări venite din partea Rusiei.

În România, însă, preşedintele Nicuşor Dan nu s-a arătat interesat de mecanismul europen de descurajare strategică şi a subliniat, în luna martie, că securitatea naţională este deja garantată de umbrela NATO şi de parteneriatul strategic cu SUA, respingând astfel iniţiativa Franţei privind extinderea propriei descurajări nucleare către ţările din estul Europei.