Cât de importante sunt informaţiile în război? China şi-a creat o Forţă de Sprijin al Informaţiei, care se va ocupa de protejarea sistemelor de informaţii în timpul unui atac şi integrarea IA în armată
Andreea SoareDupă ce, în decembrie 2024, Xi Jinping făcea o vizită oficială la Forţele de Sprijin al Informaţiei din cadrul Armatei Chinei, reieşea importanţa pe care China crede că o au informaţiile în cadrul unui război modern. China a pus bazele unei forţe de sprijin al informaţiei în 2024, însă abia acum ies la iveală detaliile misiunilor şi obiectivelor acestei categorii de forţe, scrie Defense One.

Misiunea principală a Forţelor de Sprijin al Informaţiei este crearea şi utilizarea unui sistem de reţele de informaţii care să sprijine operaţiunile multidomeniu într-un mediu contestat şi sub atacul de orice tip al unui inamic. Potrivit analiştilor, „succesul în războiul modern vine din fluxul rapid de informaţii, din transformarea informaţiilor în piesa de bază nu doar a conflictului, ci şi a competiţiei strategice”.
În acest context, noile forţe ale Chinei se pregătesc pentru gestionarea unor întreruperi ale fluxului de informaţii în mai multe domenii şi pentru desfăşurarea de exerciţii în condiţii extreme, precum repararea de cabluri optice pe timp de atac din partea unui inamic. Aceste exerciţii testează capabilităţile tehnice şi ajută la dezvoltarea rezilienţei necesare pentru posibile scenarii de luptă ale armatei chineze.
Viitoarele exerciţii vor sublinia scenarii care implică atacuri multivector, cerând coordonarea între echipele cibernetice, de război electronic şi cele care repară, fizic, orice problemă apărută. Acest lucru cere şi sisteme de monitorizare inteligente şi alte tehnologii avansate care să prezică şi să rezolve posibile întreruperi de informaţii.
Armata Chinei s-a confruntat, mult timp, cu o interoperabilitate problematică. Dezintegrarea Forţelor de Sprijin Strategic a expus mai multe disfuncţionalităţi în cadrul structurilor centralizate, ducând la crearea acestor forţe de sprijin al informaţiei drept o entitate independentă, pe lângă Forţele Cibernetice şi Aerospaţiale. Noua categorie de forţe va conecta capabilităţile de ofensivă ale forţelor aerospaţiale cu capabilităţile de supraveghere şi recunoaştere ale forţelor cibernetice.
Mai mult decât atât, forţele de sprijin al informaţii se vor ocupa şi de integrarea în armată a Inteligenţei Artificiale. Se încearcă acum, la nivelul armatei, integrarea IA şi a calculatoarelor cuantice pentru creşterea securităţii criptografice şi accelerarea procesului de luare a deciziilor.
Această categorie de forţe se va ocupa şi de Big Data, de măsurile avansate de securitate cibernetică şi de sistemele autonome. În plus, un alt obiectiv al ISF (Information Support Forces) va fi distrugerea reţelelor inamice în timp ce apără propriile sisteme de informaţii, adică o apărare cibernetică eficientă care să asigure rezilienţa infrastructurii critice şi a reţelelor de comunicaţii. Cel mai probabil, ISF va avea şi misiunea de a integra sistemele autonome, dronele şi vehiculele autonome, în cadrul lor operaţional, mai ales că exerciţiile recente ale armatei chineze au demonstrat capacitatea de a coordona date în timp real de la aceste sisteme.
Însă misiunea acestor forţe nu va fi uşoară. Menţinerea sistemelor de informaţii funcţionale în timpul unui atac din partea inamicului nu este una prea uşor de realizat, aşa cum nu este nici integrarea noilor tehnologii precum analizele predictive ale IA şi monitorizarea automată a sistemelor.
