Candidatul Joseph Biden – opţiuni de politică externă

Convenţiile naţionale ale celor două mari partide pentru desemnarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale ale SUA nu au avut surprize. După cum se ştia deja, Partidul Republican l-a desemnat pe Donald Trump, iar Partidul Democrat pe  Joseph (Jo) Biden drept candidaţi ai celor două partide, pentru poziţia de preşedinte al SUA.

În acest moment, şansele celor doi candidaţi sunt apropiate, ele depinzând de „unde şi când” s-au făcut sondajele. La momentul finalizării celor două Convenţii, distanţa dintre cei doi candidaţi, în ceea ce priveşte numărul de voturi, este destul de mică, existând o marjă de 2-6% în favoarea lui Biden.

În ceea ce-l priveşte pe Trump, viitoarea politică va fi, de fapt, o continuare a actualei politici interne ca şi o continuare a aplicării principiului „America First” în cea externă.

Toate discursurile electorale ale lui Biden s-au orientat către o critică virulentă a lui Trump, la adresa principiilor şi rezultatelor ale.   

Jo Biden lansează principiul „America Must Lead Again”, care presupune mai puţină agresivitate decât principiul, „America First”, cu care, cu patru ani în urmă, Trump a câştigat alegerile. Politicile pe care Biden le aplică pe teritoriul Americii, în cazul câştigării mandatului, trebuie să fie pe deplin conectate la politica sa externă. Aceleaşi principii democratice pe care le aplică acasă, Biden cere să fie aplicate şi în ţările partenere şi, mai ales, viitoare partenere.

Conceptul „America First” presupunea că, în orice problemă internaţională, interesul prioritar aparţine SUA, indiferent dacă această abordare poate duce la acuzaţii de lipsă de solidaritate sau de izolaţionism.

„America Must Lead Again” presupune implicarea SUA, ca lider, în principalele provocări, cu posibile efecte globale. Pe lângă avantajele morale şi materiale ale unei asemenea intervenţii, SUA are şi responsabilitatea rezultatului final. Aceasta urmează să ducă America spre o nouă formă de excepţionalism

Viitoarea Administraţie Biden va recâştiga, conform proiectului politic prezentat în campania electorală, prestigiul internaţional prin puterea exemplului, în ceea ce priveşte modul în care va face faţă la principalele provocări ale lumii şi va fi alături de statele care, singure, nu pot face faţă acestor dificultăţi. Gama de provocări la care Biden îşi propune ca SUA să-şi manifeste atitudinea de lider este destul de largă, de la schimbările climatice la proliferarea nucleară, de la competiţia marilor puteri la terorismul internaţional sau de la ofensiva Cyber la migraţia în masă. Biden a declarat: „Statele Unite trebuie conducă nu numai cu puterea activă, dar şi cu puterea exemplului”.

Biden intenţionează să unească democraţiile de pe glob pentru a asigura sinergia eforturilor de realizare a unei noi ordini mondiale, în care democraţiile liberale să ocupe poziţia centrală. Plecând de la acest obiectiv, candidatul democrat s-a angajat deja să organizeze şi să găzduiască Summitul Democraţiilor, ce ar trebui să aibă loc în primul an al posibilului său termen ca preşedinte.

Pentru întreaga lume este deosebit de importantă poziţia lui Biden faţă de principalele aspecte ale politicii externe, acolo unde deciziile lui Trump au fost vehement contestate. 

Securitatea nucleară.

În cazul în care va fi ales preşedinte, Biden va verifica şi urmări atent securitatea depozitelor de arme nucleare. Acolo unde sunt suspiciuni referitoare la stabilitatea armamentului acesta se va testa. Din păcate, tehnologia de realizare a acestor arme este acum cunoscută de multe ţări şi, de aceea, pericolul de proliferare nucleară, terorism nuclear, este o ameninţare reală.

Programele nucleare ale Coreei de Nord.

În cuvântările sale în faţa electoratului, Jo Biden a criticat ineficienţa guvernului Trump, care nu a reuşit să-l oprească pe Kim-Jong-un să continue testarea de arme nucleare. Este, după părerea candidatului democrat, total greşit a se folosi testele nucleare în scop coercitiv. Soluţia trebuie să fie cea a sancţiunilor severe la adresa Coreei de Nord. Relaţia cu liderii Rusiei şi Coreei de Nord  trebuie să fie doar în limitele unei diplomaţii pragmatice „Suntem noi o naţiune care să îmbrăţişeze dictatori şi tirani ca Putin şi Kim-Jong-un?”

Iranul şi programul său nuclear.

Biden consideră că retragerea SUA din tratatul nuclear cu Iranul a dus la creşterea riscului de război în Orientul Mijlociu. Dacă, în conformitate cu tratatul, Iranul accepta să îi fie controlată capabilitatea de a produce arme nucleare, prin anularea înţelegerii, acesta a putut să continue să-şi dezvolte programul său nuclear, ameninţând astfel statele din regiune. Candidatul democrat se angajează să reia negocierile pentru reluarea acordului nuclear, pentru ca acesta să continue să-şi reia efectele. În felul acesta, diplomaţia îşi va  relua acţiunile pacificatoare, iar SUA îşi va regenera credibilitatea în regiune..

Noul Război Rece  şi competiţia marilor puteri.            

Biden nu este de acord cu politica lui Trump de a muta atenţia politicii externe americane de la Orientul Mijlociu către marile puteri China şi Rusia. În prezent, natura ameninţărilor este globală şi “se referă la alte priorităţi, ce includ, schimbările climatice, proliferarea nucleară, asigurarea că economia globală lucrează pentru clasa mijlocie americană, dezvoltarea capacităţilor de a face faţă la provocările impuse de noile tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială„.

În ceea ce priveşte controlul armamentelor, o administraţie democrată ar negocia şi semna acordul START, ca şi orice tratat care ar duce la reducerea înarmărilor de orice fel.

Relaţia cu NATO.

În cazul în care va câştiga alegerile, Biden este decis să refacă parteneriatul istoric ce stă la baza relaţiei transatlantice şi să reia, la un nivel ridicat, parteneriatul cu statele ce fac parte din NATO. Este necesară o reformatare a acestei relaţii, pentru a face faţă provocărilor lumii de astăzi. “ Pentru a face faţă agresiunii ruse, trebuie să păstrăm capabilităţile Alianţei şi să le extindem în aşa fel încât aceasta să poată face faţă ameninţărilor non-tradiţionale, cum ar fi: transformarea corupţiei într-o armă, dezinformarea şi furtul cibernetic”. În cazul violării de către Rusia a normelor internaţionale, aceasta va fi supusă sancţiunilor politice şi economice. Biden consideră că SUA trebuie să fie alături şi să sprijine  societatea civilă rusă care se opune sistemului autoritar, cleptocratic, condus de Putin. 

Putin, în opinia lui Biden, are ca obiectiv principal „distrugerea NATO şi a Uniunii Europene, mai degrabă decât restabilirea Uniunii Sovietice. El ar prefera să negocieze  cu statele UE separat decât cu un Vest unificat, democratic”.

De aceea, „NATO trebuie să continue dislocarea avansată de trupe şi capabilităţi militare către Europa de Est, pentru a descuraja şi, dacă este nevoie, a respinge un atac al Rusiei asupra vreunui stat membru al Alianţei”. 

Relaţia cu Rusia.  

Biden a afirmat  într-o cuvântare ţinută în contextul audierilor în Congres referitor la propunerea de revocare a lui Trump că “Putin nu mă vrea ca preşedinte al SUA”. De altfel, reacţia liderului rus este justificată şi de faptul că Biden s-a exprimat public că Putin este “un asasin”.  

În acelaşi timp, însă, candidatul democrat, consideră că este necesară păstrarea unei căi de comunicare deschise între Washington şi Moscova. Ca două mari puteri nucleare cu forţe militare dislocate una în proximitatea celeilalte, în multe puncte importante pe glob, SUA şi Rusia au obligaţia reciprocă de a menţine stabilitatea strategică şi de a se abţine de la provocări ce ar putea duce la război.

Subliniind implicarea Moscovei în state din estul Europei, Biden a dat ca exemplu revocarea, în anul 2004, a unui preşedinte lituanian acuzat şi dovedit că a luat bani pentru campania electorală de la un oligarh rus care, ulterior, a primit cetăţenia lituaniană. În acelaşi context, al prezentării actelor de corupţie de care s-a folosit Kremlinul, în scopul atingerii obiectivelor politice, în Muntenegru, un politician, a fost condamnat pentru spălare de bani în folosul unui partid rus.

Pentru a îndepărta atenţia populaţiei de la corupţia din Rusia ca şi cea internaţională de sorginte rusă, Rusia a pornit un virulent atac tocmai la bazele democraţiei liberale.

China       

Trump a declarat, de curând, că dacă Biden va fi ales, SUA va ajunge să fie subordonată Chinei. Afirmaţia publică a candidatului republican scoate în evidenţă faptul că actualul preşedinte ar lua în discuţie şi varianta că ar putea să piardă alegerile.

Pe de altă parte, Biden îl acuză pe candidatul republican la preşedinţie că, de la preluarea funcţiei de către Trump, poziţia Beijingului a devenit tot mai puternică, iar cea a Washingtonului tot mai slabă.

Ucraina  

Ţinând cont de faptul că Jo Biden şi fiul acestuia au fost atacaţi public şi acuzaţi de fapte de corupţie, nedovedite, în relaţia cu Ucraina, acest subiect este urmărit de presa americană cu toată atenţia. De altfel, Trump ar fi afirmat public că va dezvălui, în curând, fapte condamnabile ale lui Biden în relaţia cu guvernul ucrainean.

Candidatul democrat, în cuvântările sale, acuză invazia rusă în estul Ucrainei şi consideră că prin continuarea şi înăsprirea sancţiunilor asupra Rusiei, aceasta va fi nevoită să îşi respecte promisiunile făcute în negocierile de la Minsk, de retragere a trupelor sale de pe teritoriul Ucrainei. 

Schimbarea preşedintelui SUA este întotdeauna un eveniment cu efecte politice în întreaga lume. Aceasta duce la o perioadă de uşoară vulnerabilitate politică, care se manifestă prin lipsa de decizie a unor lideri ai unor state.