23 iunie 2019

Când va fi prima şedinţă CSAŢ de anul acesta?

Stefan Danila

CSAŢ funcţionează în foarte mare secret sau este suspendat? Pare să nu surprindă pe nimeni că anul acesta nu a fost anunţată nicio şedinţă. Conform Constituţiei, „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii” . Această instituţie fundamentală a statului român are legea proprie de organizare şi un Regulament de funcţionare, conform acestei legi . Cu toate că atribuţiile sunt destul de clar stabilite, în acest an nu a avut loc nicio şedinţă a CSAŢ.

Sursă foto: Mediafax

Am revăzut legea şi Regulamentul de funcţionare, de pe site-ul oficial[i]. Nu am găsit modificări din care să reiasă secretizarea informaţiilor privind datele de desfăşurare a şedinţelor. Doar al conţinutului acestora. Conform legii, şedinţele CSAŢ sunt trimestriale. Continuarea „ori de câte ori este necesar” exprimă posibilitatea unor şedinţe suplimentare, la nevoie, nu dă posibilitatea anulării celor trimestriale. Ultimele şedinţe, din 11, respectiv 19 decembrie, anul trecut demonstrează că se pot organiza şi şedinţe peste cele planificate, dar nu se poate bănui că aceste două şedinţe au rezolvat toate problemele sau că după aceste şedinţe s-a considerat această instituţie inutilă.

Multiplele activităţi desfăşurate pentru îndeplinirea sarcinilor de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, importantul summit european de la Sibiu, alegerile europarlamentare nu pot scuza lipsa de preocupare pentru problemele de securitate naţională, în primul rând la nivelul preşedintelui şi vicepreşedintelui CSAŢ.

Lipsa de coordonare între cele două componente ale puterii executive a afectat multe activităţi, una dintre instituţiile foarte importante fiind cea responsabilă de securitatea naţională. Nu sunt de mirare reacţia întârziată a României la situaţia din Republica Moldova, confuzia decizională cu privire la Ambasada din Israel, numiri în funcţii de general-locotenent sau mai mari, avansări ale celor care îndeplinesc atribuţiile funcţiilor prevăzute cu gradul de general sau amiral (indiferent de numărul de stele), dar şi alte decizii, sau indecizii mai puţin vizibile.

Există şi practica aprobării unor documente importante prin prezentarea lor succesivă de către secretariat, dar aceasta nu poate fi generalizată, până la nerespectarea prevederilor legale. Există un Plan al activităţilor CSAŢ aprobat la sfârşitul anului trecut. Acest plan nu a fost respectat în acest an. Există o structură încadrată pentru a îndeplini unele sarcini, pe care este posibil să şi le fi îndeplinit. Până la un punct, acolo unde este necesară o decizie şi unde există persoane responsabile stabilite de lege, respectiv secretarul CSAŢ, vicepreşedintele şi preşedintele CSAŢ.

Planul de înzestrare al armatei se aprobă anual, ocazie cu care se verifică şi se constată ce s-a realizat în anul anterior. Ar fi trebuit prezentat şi discutat un raport cu privire la achiziţiile de anul trecut? Ar fi fost necesar? Majoritatea am spune că da, dar cei responsabili nu au această grijă.

Ar fi trebuit discutate rapoartele instituţiilor privind utilizarea fondurilor pentru cheltuieli operative (atât de controversate!) înainte să fie aprobată descărcarea de gestiune?

Ar fi trebuit numit un locţiitor al şefului Statului Major al Apărării şi clarificată problema, încă în dispută, a numirii unui nou şef al Statului Major al Apărării?

Ar fi trebuit să primească gradele cuvenite cei care îndeplinesc funcţii prevăzute cu grad de general sau amiral, dar sunt repartizaţi la autobuzele de colonei atunci când participă la orice misiune externă? Inclusiv cei care îndeplinesc funcţii reprezentative, alocate fiecărui stat din Alianţă.

Ar fi putut fi analizat chiar şi atacul cibernetic la adresa unor spitale din România?

Nu pot să enumăr şi alte subiecte care ar fi trebuit să fie discutate, documente ce ar fi trebuit avizate sau aprobate, care să fie bază a acţiunilor instituţiilor statului român, garanţie a unui efort unitar şi conjugat.

Asumarea bunei conduceri a Consiliului Uniunii Europene de către Preşedinte, deşi a avut mari rezerve privind capacitatea actualului guvern, naşte o speranţă de revenire la normalitate. Iar unul din semne ar putea fi o şedinţă a CSAŢ înainte de a pleca în vacanţă. Dacă nu cumva vacanţa a început deja![ii]



[ii] Consultarea oricărei agende a instituţiilor responsabile consemnează evenimentele din trecut, în condiţiile în care cuvântul „agendă” are o cu totul altă definiţie.