Campaniile de dezinformare şi "fake news" - provocări majore pentru Balcanii de Vest

Dezinformarea şi "fake news" - probleme pentru întreaga regiune

În plan regional, au fost lansate avertismente conform cărora campaniile de dezinformare coordonate în principal de Rusia au provocat deja daune, mai ales în Serbia, acestea putând fi extinse în viitor. În 2019, directorul Centrului pentru Studii Euro-Atlantice în Serbia, J.Milic şi-a declarat îngrijorarea cu privire la o posibilă amplificare a dezinformării desfăşurate de Rusia, dar şi de China. Declaraţia era făcută în contextul celei de-a 20-a aniversări a bombardamentelor executate de NATO asupra Iugoslaviei, în timp ce Belgradul continua discuţiile sensibile cu Kosovo, fosta sa provincie care şi-a declarat independenţa unilateral în 2008.

J.Milic a făcut referire la "Sputnik", ca sursă a dezinformării, subliniind că "redactorul lor şef prezintă publicaţia din Serbia ca fiind mass-media sârbe", în loc să dezvăluie originea rusă a acesteia. J.Milic  afirma, la aceea vreme că, în conformitate cu misiunea sa auto-declarată de a „povesti cele nespuse”, "Sputnik Srbija" promovează gândirea conspirativă prin încadrarea UE şi SUA ca puteri imperialiste care doresc să distrugă identitatea şi autonomia sârbe.

La rândul său, Adnan Huskic, preşedintele Centrului de Studii Electorale din Bosnia şi Herţegovina (BIH), a sublinat că "absenţa mass-media puternice favorizează elitele politice să-şi folosească propriile instrumente de dezinformare pentru a-şi menţine influenţa, mai ales în condiţiile în care controlul politic rămâne evaziv în toată regiunea".

În acelaşi context, Laura Brown, purtător de cuvânt al Ambasadei SUA în Macedonia de Nord, a explicat că lipsa de încredere în instituţiile politice este ceea ce a transformat regiunea într-un teren atât de fertil pentru dezinformare, subliniind că "o mulţime de dezinformări pe care le vedem joacă un rol important şi erodeză încrederea în ţară".

Drept urmare, dezinformarea / "fake news" în Balcanii de Vest este o realitate catalogată ca fiind o problemă extrem de importantă pentru întreaga regiune, după cum au concluzionat şi participanţii la cea de-a 4-a Conferinţă regională privind provocările de securitate în Europa de Sud-Est (SEE), organizată de Consiliul de Cooperare Regională (CCR) şi care a avut loc la Trieste (Italia), în data de 05.12.2019.

Indiscutabil, Rusia foloseşte multe instrumente pentru a-şi promova interesul în regiune, acestea incluzând puterea / cooperarea militară, manipularea legăturilor economice, interferenţa în politica internă a entităţilor prin diferiţi actori locali şi utilizarea unor informaţii de interes în campanii de influenţare a opiniei publice din Balcanii de Vest. Pentru realizarea obiectivelor sale, Rusia foloseşte coerciţia, cooptarea unor structuri din regiune în procesul de punere în operă a unor diverse planuri şi acţiuni, dar şi subversiunea.

Parlamentul European a condamnat cu tărie acţiunile din ce în ce mai agresive ale Rusiei, dar şi cele ale Chinei, "care urmăresc să submineze fundamentele şi principiile democraţiilor europene, precum şi suveranitatea tuturor ţărilor Parteneriatului Estic". "Dezinformarea otrăveşte inimile şi minţile" şi "nu mai putem nega faptul că instituţiile şi societăţile din regiunea Balcanilor de Vest sunt vizate de propaganda ostilă a Kremlinului, care face parte dintr-o strategie mai largă" aşa cum a subliniat eurodeputata Anna Elzbieta Fotyga.

Golurile lăsate de politica UE în regiune reprezintă oportunităţi pe care Rusia şi China sunt dornice să le umple şi să le folosească pentru propriile interese. Moscova, prin dezinformarea şi destabilizarea Balcanilor de Vest, poate submina indirect proiectul integrării europene şi euroatlantice a acestei regiuni, intensificându-şi astfel în mod constant operaţiunile de influenţă bazate pe stimularea tensiunilor specifice zonei şi exploatarea amânării integrării entităţilor din Balcanii de Vest în UE şi NATO.

F.Rusă consideră extinderea UE şi NATO în Balcanii de Vest ca fiind o ameninţare secundară pentru interesele sale de securitate naţională şi, prin urmare, face dovada că intenţionează să submineze procesul de integrare a entităţilor din regiune.

Spre exemplu, în octombrie 2016, "Russia Beyond the Headlines", un supliment de ştiri care este sponsorizat de guvernul rus, a lansat o aplicaţie mobilă de ştiri, gratuită, numită "RBTH Daily". Din ianuarie 2018 este disponibilă în 14 limbi, inclusiv bulgară, croată, macedoneană, sârbă şi slovenă şi sprijină Moscova să promoveze discursul politic regional cu propriile versiuni despre evenimentele internaţionale. Versiunea în limba sârbă favorizează atitudinile negative faţă de Occident, glorifică armata rusă şi evidenţiază cooperarea militară cu Serbia. Sunt promovate titluri precum „Rusia va salva aviaţia militară a Serbiei”, scopul acestor informaţii fiind de a promova şi consolida ideea că Rusia, nu UE sau SUA, este aliatul natural al Serbiei.

Potrivit Euractv.rs, participanţii de la o comisie dedicată acestei probleme a dezinformării au ajuns la concluzia că furnizarea unor informaţii deformate prin mass-media în Serbia şi Republica Srpska (RS) constituie o chestiune deosebit de îngrijorătoare. Astfel, principala problemă care survine din Serbia este aceea că cea mai influentă parte a mass-mediei, adică 5-6 din cele mai influente ziare şi 5-6 posturi de televiziune pro-guvernamentale sprijină în mod exclusiv pe actualul preşedinte sârb, Aleksandar Vučić, şi Partidul Progresist Sârb din care face parte. Astfel, este remarcat că "nu există jurnalism imparţial în majoritatea spaţiului public", aşa cum a subliniat şi jurnalista platformei de investigare KRIK, Marija Vučić.

Cu toate acestea, în timp ce războiul informaţional al Rusiei în Serbia este perceput ca fiind relativ bine pus în practică, în plan internaţional s-a acordat o atenţie mai redusă intervenţiei ruse în celelalte ţări din Balcanii de Vest, candidate la integrarea în UE, anume în Albania, Macedonia de Nord şi Muntenegru. Prin influenţa sa din ce în ce mai intensă în mass-media din aceste state, Moscova face dovada că încearcă să le destabilizeze simultan, subminând apropierea lor de organizaţiile occidentale.

De exemplu, încercarea de lovitură de stat şi tentativa de asasinat a premierului muntenegrean, în octombrie 2016, a fost catalogată ca un răspuns direct la cererea Muntenegrului de a adera la NATO. Cu toate acestea, chiar şi în contextul în care Muntenegru s-a alăturat NATO în 2017, Rusia a continuat să vizeze această ţară din Balcanii de Vest cu campanii de dezinformare online, atacuri cibernetice şi coerciţie economică.

Ştirile publicate tind să promoveze şi anumite naraţiuni despre ameninţarea unei "Albanii Mari", despre operaţiile de bombardament desfăşurate de NATO asupra Belgradului, în 1999, dar şi despre  Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (ICTY), înfiinţat ca o iniţiativă anti-sârbă. Aceste naraţiuni nu servesc doar pentru a discredita Occidentul, prin hrănirea sentimentelor naţionaliste sârbe, ci alimentează, de asemenea, tensiunile şi resentimentele interetnice în regiunea Balcanilor de Vest. Într-un astfel de context, este semnificativ de subliniat că, în timp ce audienţa de bază este în Serbia, "Sputnik Srbija" se bucură de o popularitate semnificativă şi printre etnicii sârbi din Kosovo, Muntenegru şi RS.

Drept urmare, putem aprecia că, pentru a-şi atinge obiectivele, Moscova acţionează pentru fragilizarea şi destabilizarea regiunii, favorizează sentimentele anti-europene şi îşi consolidează propriile interese, propaganda şi dezinformarea fiind acţiuni centrale pentru punerea în operă a acestor eforturi. Astfel, strategia Moscovei în Balcanii de Vest se bazează pe o gamă largă de instrumente politice şi diplomatice, incluzând, fără a se limita la influenţa mass-media, sprijinul pentru organizaţiile şi conducătorii euroscepticilor, precum şi înfiinţarea diferitelor ONG-uri şi asociaţii civice care joacă roluri majore în afacerile locale.

Informaţiile anonime - caracteristică a dezinformării în Balcanii de Vest

O caracteristică cheie şi extrem de importantă a acelor ştiri şi informaţii care au ca obiectiv dezinformarea este că acestea sunt publicate cel mai adesea fără a fi citate sursele din care provin, pe lângă faptul că, în urma introducerii lor în procesul de analiză, fac dovada unui ton părtinitor şi a unui nivel ridicat de subiectivitate. În Balcanii de Vest, cel mai mare număr de articole de ştiri fără a fi specificate sursele a fost observat în Serbia, în timp ce publicaţiile care citează „surse fără nume” au fost identificate ca fiind cele mai frecvente în perioada când actuala Macedonie de Nord purta denumirea de "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei". Toate aceste constatări fac parte din rezultatele unui proiect de monitorizare regională a mass-mediei în Balcanii de Vest, derulat  în perioada 14 mai - 10 iunie 2018, de Centrul de cercetare, transparenţă şi responsabilitate (CRTA), din Belgrad,. Conform acestei analize, în aproximativ o treime din rapoartele mass-mediei din Serbia despre actorii internaţionali nu a fost menţionată nicio sursă, creând astfel o bază pentru o potenţială dezinformare, iar majoritatea dintre acestea au făcut dovada unor poziţii pro-ruse şi anti-SUA.  

În procesul de monitorizare a principalelor instituţii media din patru ţări din Balcanii de Vest (Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina (BIH) şi Macedonia de Nord), CRTA s-a concentrat pe modul de portretizare a actorilor internaţionali (UE, SUA, Rusia şi NATO). Ca prim indicator al dezinformării au fost considerate ştirile sau articolele publicate care conţineau informaţii fără să se menţioneze sursele acestora. Monitorizarea a evidenţiat că în mass-media sârbe au fost înregistrate 33% din astfel de articole / ştiri, în timp ce cele mai multe articole (43%) cu surse fără nume au fost găsite în mass-media din Macedonia de Nord.

Cercetări ulterioare au arătat că, în Serbia, în ştirile care nu citează surse, tonul dominant este unul pro-rus şi anti-SUA. În Bosnia şi Herţegovina (BIH), cea mai mare parte a acestui tip de ştiri  a fost anti-SUA şi pro-UE. În Muntenegru şi Macedonia de Nord, în perioada analizată, a fost observat un anumit conţinut mass-media pro-SUA, cuantificat la valoarea de 31%, respectiv 26%.

În general, în timp ce prezenţa unor comentarii pro-UE şi a unui conţinut de ştiri neutre la nivelul UE a variat de la 19 la 25% în BIH, Macedonia de Nord şi Muntenegru, CRTA a subliniat că, în Serbia, conţinutul de ştiri neutre cu privire la UE a dominat (ajungând la 27%). Raportarea pro-UE este semnificativ mai mică comparativ cu alte ţări din regiune şi este aproape egală cu conţinutul pro-rus (14%).

În ceea ce priveşte principalele subiecte abordate în conţinutul mass-media despre actorii internaţionali, cercetările au evidenţiat că politica este un subiect de top în toate ţările chestionate, urmând fie subiectele privind armata (Muntenegru, Macedonia de Nord / fosta FYROM), economia (BIH), Kosovo (Serbia).

Spre exemplu, conform unor documente macedonene obţinute prin Proiectul de raportare a crimei organizate şi corupţiei (OCCRP), diplomaţii ruşi au fost implicaţi timp de aproape zece ani în operaţii de dezinformare şi propagandă pentru a provoca discordia etnică în Macedonia de Nord.

În acest scop, Rusia şi-a înfiinţat consulate onorifice la Bitola şi Ohrid, în timp ce ambasada Rusiei la Skopje a supravegheat crearea multor „asociaţii de prietenie” între macedoneni şi ruşi şi a deschis un centru cultural rusesc în capitala Macedoniei de Nord.

Centrul pentru analiza politicii europene (CEPA) a evidenţiat că sursele mass-media ruseşti din Macedonia de Nord au avertizat macedonenii prin mesaje elaborate împotriva SUA şi aliaţilor săi europeni, fiind transmise informaţii că nu ar trebui să se aibă încredere pentru că se încearcă să se reconfigureze Macedonia de Nord şi Serbia în favoarea unei "Albania Mari". Prin răspândirea acestui tip de naraţiune, mass-media finanţate de Moscova încearcă să destabilizeze cele două state din Balcanii de Vest prin promovarea şi dezvoltarea tensiunilor etnice.

Combaterea dezinformării în Balcanii de Vest – site-uri de filtrare a informaţiilor

În ultimul an, s-a acordat multă atenţie campaniilor de dezinformare în plan internaţional, regiunea balcanică nefăcând  excepţie, fiind una din cele mai fragile regiuni expusă acestei ameninţări. Ameninţarea dezinformării trebuie luată în serios, în special în societăţile sensibile post-conflict, unde poate avea un potenţial semnificativ prin recultivarea tensiunilor care au generat conflictul. Cu toate acestea, este adesea dificil de urmărit implicarea directă a Rusiei în aceste activităţi, în multe cazuri, iniţiativa venind chiar şi din partea unor actori locali, mai degrabă decât de la o sursă externă.

Un exemplu elocvent în acest sens este cel din BIH, unde Moscova a făcut o presiune constantă pentru promovarea şi susţinerea ideii independenţei RS, entitatea sârbă. În acest context, preşedintele Milorad Dodik a beneficiat de sprijinul neclintit al lui Vladimir Putin şi a transmis sistematic ameninţări privind organizarea unui referendum pentru declararea independenţei acestei entităţi. Putin şi Dodik s-au întâlnit de două ori în 2014, înainte ca Dodik să fie ales preşedinte al RS. În timpul uneia dintre aceste întâlniri, Dodik şi-a exprimat fără echivoc afinitatea pentru Rusia şi a mulţumit lui Putin pentru susţinerea şi înţelegerea din punct de vedere politic. Într-un astfel de context, putem sublinia că V.Putin utilizează menţinerea fracturii politice a BIH între cele două entităţi componente, RS şi FBiH, pentru a slăbi perspectiva ţării de aderare la UE (şi mai ales la NATO).

Rusia lansează mesaje pentru a manipula legăturile culturale cu majorităţile creştine slave şi ortodoxe ale acestor ţări.

Într-un astfel de context, s-a ajuns la concluzia că "pentru a putea contracara eficient dezinformarea, este necesar ca mass-media şi jurnaliştii să verifice datele şi sursele lor, în loc să transmită doar informaţii", aşa cum a declarat Vukosava Crnjanski, directorul CRTA la prezentarea raportului din 28.06.2019, la Belgrad. "În plus, factorii de decizie şi instituţiile ar trebui să iniţieze programe de pregătire a mass-media, iar cetăţenii înşişi ar trebui să citească ştirile şi să verifice sursele înainte de a le transmite pe reţelele de socializare".

În acest context, există o serie de iniţiative în regiune, presupunând că există şi alte proiecte similare în Europa Centrală şi de Sud-Est:

- Raskrinkavanje.ba, cu sediul în Sarajevo, contribuie la dezvăluirea şi scoaterea în evidenţă a ştirilor false, naraţiunilor propagandistice, intereselor comerciale şi politice mascate ca raportări jurnalistice, cu scopul de a încuraja şi de a favoriza abordarea critică a conţinutului media şi de a consolida educaţia mediatică. Cea mai slabă notă pe care o poate obţine un conţinut media este „fake news”, care se acordă atunci când este stabilit fără niciun fel de dubiu, că presa a fabricat în mod deliberat o poveste sau o afirmaţie, prezentând-o drept adevăr, deci dezinformând în mod deliberat publicul. Platformele de publicare ale unui astfel de conţinut sunt etichetate „purtători de ştiri false”.

Raskrikavanje.rs examinează mass-media sârbe concentrându-se pe 13 categorii de informaţii problematice (propagandă, clickbait[i], publicitate ascunsă, satiră şi umor, eroare, părtinire, informaţii nefondate, teoria conspiraţiei, pseudo-ştiinţă, dezinformare, manipularea faptelor, cenzură, ştiri false).

- Fakenews.rs se ocupă de mass-media sârbe şi străine (atunci când au legătură cu Serbia), dar îşi propune, de asemenea, creşterea abilităţii utilizatorilor să analizeze conţinutul media, oferind un curs online ca un ghid care oferă instrumente pentru analizarea detaliată a ştirilor care par a fi o posibilă dezinformare.

Site-ul este destinat profesioniştilor media, educatorilor, viitorilor jurnalişti şi cetăţenilor care doresc să se alăture luptei împotriva dezinformării. Blogul prezentat este de natură educativă, deoarece explică fenomenul dezinformării din mai multe unghiuri, cum ar fi, de exemplu, o serie de postări despre strategiile limbajului manipulativ. Site-ul este un proiect al Şcolii de Jurnalism Novi Sad, membru SEENPM, în cadrul unei iniţiative mai vaste de a construi capacităţi locale în Serbia în lupta împotriva propagandei şi dezinformării mass-media în sfera publică, derulată în cooperare cu organizaţia de dezvoltare media Transitions.

În acelaşi context, este de remarcat anunţul fostului Secretar de Stat pentru Afaceri Externe din Marea Britanie, Jeremy Hunt[ii], care a anunţat şi el un pachet de 18 milioane de lire sterline pentru trei ani în vederea contracarării dezinformării şi ştirilor false în Europa de Est şi pentru a consolida mass-media independente din Balcanii de Vest.

Finanţarea de la Fondul pentru conflicte, stabilitate şi securitate (CSSF) va sprijini libertatea de exprimare şi vocile locale independente din Balcanii de Vest pentru a stimula crearea de conţinut echilibrat, fără părtinire.

Concluzii

Conform unui studiu realizat în Europa de Institutul Open Society, s-a constatat că ţările din Balcani sunt cele mai vulnerabile şi mai puţin rezistente la răspândirea „fake news”,
descrise drept zvonuri, minciuni directe şi dezinformare emise de  guverne străine, state sau entităţi ostile, acest lucru datorându-se mass-media extrem de controlate şi nivelurilor scăzute educaţionale şi de încredere în societate.

În toate ţările analizate din Balcanii de Vest, Rusia a făcut dovada că are cea mai eficientă influenţă asupra presei locale. Ca urmare a specificului scenei mass-media balcanice, care este adesea împărţită etnic şi politic, o influenţă predominantă poate fi urmărită în toate ţările din Balcanii de Vest, Rusia bazându-se pe mass-media locale care susţin şi promovează ştiri pro-ruse, fără a fi nevoie a fi injectate puternice investiţii financiare.

Rusia a intrat într-o nouă fază în campania sa din Balcanii de Vest, escaladând dezinformarea şi propaganda, dar şi întensificând în mod agresiv procesul de lansare a unor mesaje de confruntări inevitabile cu UE şi NATO. Naraţiunile transmise cu privire la puterea militară rusă, cu privire la o Europă slabă şi la o intenţie a Alianţei NATO, condusă de americani, de a domina regiunea, fac parte din campania de dezinformare şi propagandă care are ca scop perturbarea integrării europene şi euratlantice a regiunii.

Drept urmare, tendinţei globale de combatere a ştirilor false, sau mai degrabă a dezinformării, i se alătură proiecte dinamice în special în Balcanii de Vest, menite să informeze, dar şi să educe audierea corectă şi reală a mass-media.

Scopul principal al acestor proiecte este de a încuraja participarea publicului la efortul de a îmbunătăţi integritatea şi, ulterior, încrederea în mass-media.

Comune acestor proiecte sunt metodele sofisticate de verificare a faptelor concepute pentru a stabili o separare clară între dezinformare şi realitate şi pentru a face diferenţa între sursele media credibile şi cele care au un nivel foarte redus de credibilitate.