Camera Reprezentanţilor a autorizat bugetele serviciilor de informaţii pentru anul 2020. Priorităţi: ameninţarea rusă, China, Iranul, Coreea de Nord şi ... tehnologia 5G

Ce este un act normativ de tip Intelligence Authorization? Este o lege care conferă autoritate Congresului în supravegherea utilizării fondurilor destinate, anual, comunităţii de informaţii. Astfel, Congresul poate respinge finanţarea unor operaţiuni, de pildă, poate împiedica implicarea CIA în operaţiuni foarte costisitoare, Congresul fiind şi principalul factor de decizie în ceea ce priveşte acţiunile sub acoperire desfăşurate de CIA.

Preocupat de caracterul secret al activităţii de informaţii şi, ca urmare, de posibilitatea derulării unor operaţiuni improprii, Congresul a creat două comitete de supraveghere a zonei de intelligence, unul al Senatului, Senate Select Committee on Intelligence, celălalt al Camerei Reprezentanţilor, House Permanent Select Committee on Intelligence, pentru a se asigura că niciun fel de fonduri nu vor fi utilizate de agenţii în afara celor obţinute în urma autorizării.

În fiecare vară, în ultimele decenii, cele două comitete îşi exprimă priorităţile pentru comunitatea de informaţii pentru anul fiscal următor în Intelligence Authorization Act. Deoarece fiecare cameră emite versiunea sa de lege, există posibilitatea revizuirii părţii neclasificate a proiectului pentru a discerne priorităţile fiecărui organism înainte ca proiectul să fie aprobat.

Şi există posibilitatea ca proiectul să nu fie aprobat, ceea ce s-a şi întâmplat începând cu 2017, an de când nu a mai intrat în vigoare nicio lege de tip Intelligence Authorization. În acest caz, problemele cheie specifice intelligence sunt abordate în National Defense Authorization Act, axat, în principal, pe bugetul anual şi cheltuielile Departamentului Apărării.

Ultimul proiect supus dezbaterilor, Intelligence Authorization Act for Fiscal Year 2019, conţinea, printre altele, referiri la interferenţele străine în alegerile din SUA şi extinderea politicii de securitate digitală, supravegherea spaţiului cibernetic. Proiectul de lege solicita comunităţii de informaţii un raport care să examineze campaniile de influenţă străină asupra alegerilor şi, în mod special, să analizeze strategia utilizată de Rusia. Cerea, de asemenea, o evaluare a diferitelor mijloace prin care Rusia urmăreşte spălarea fondurilor şi finanţarea activităţilor ilicite.

Versiunile ambelor camere ale Congresului asupra proiectului de anul trecut includeau dispoziţii importante privind securitatea electorală şi amestecul Moscovei în timpul procesului electoral din 2016, cu deosebirea că proiectul prezentat de Senat punea un accent mai consistent pe ameninţarea rusă.

În luna iulie a anului trecut, Intelligence Authorization Act for Fiscal Year 2019 a primit doar aprobarea Camerei Reprezentanţilor dat fiind că legiuitorii nu au fost de acord, se pare, cu privire la o dispoziţie clasificată din proiectul de lege şi nici asupra fondurilor acordate.

La rândul său şi Intelligence Authorization Act din acest an impune, printre altele, realizarea de către serviciile de informaţii de evaluări privind operaţiunile de influenţă ruseşti. Proiectul solicită directorului comunităţii de informaţii să prezinte evaluări privind intenţiile liderilor ruşi, obiectivele conducerii politice de la Kremlin, inclusiv potenţialul operaţiunilor militare ruseşti împotriva NATO.

Partea publică a proiectului de lege încearcă să determine agenţiile de informaţii să aibă în vedere în mod special campaniile de influenţă străină derulate de Rusia, dar şi de China. În actul normativ se fac referiri la înfiinţarea unei structuri în cadrul comunităţii de informaţii care să urmărească finanţarea ilicită a eforturilor de spionaj şi a operaţiunilor de influenţă care au ca obiectiv Statele Unite.

Iniţiativa legislativă, care cuprinde sute de pagini, acordă prioritate activităţilor de informaţii care vizează ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, direcţionând, în acelaşi timp, colectarea de informaţii către combaterea terorismului şi contraproliferare. Proiectul de lege include, de asemenea, o dispoziţie menită să stimuleze cercetarea privind utilizarea inteligenţei artificiale şi tehnologia 5G.

Un alt capitol din lege solicită ca agenţiile de informaţii să prezinte Congresului un raport privind eforturile chineze de influenţare a politicii taiwaneze, cu referire la alegerile prezidenţiale din Taiwan de anul viitor. Evaluarea respectivă ar trebui să furnizeze, nu mai târziu de 45 de zile de la desfăşurarea alegerilor, o listă completă a entităţilor guvernamentale şi non-guvernamentale chineze implicate.

Între versiunea de Intelligence Authorization Act realizată de Senat şi cea elaborată de Camera Reprezentanţilor există o diferenţă principală, dată de o dispoziţie introdusă de Cameră, susţinută de membrii republicani, care creează un Consiliu Consultativ pentru Securitatea Climei. Respectiva structură ar urma să integreze problemele de securitate climatică prezentate în rapoartele de informaţii ale diferitelor structuri.

Însă textul din lege care a atras atenţia presei americane şi a generat comentarii este cel legat de extinderea termenului de protecţie acordată ofiţerilor guvernamentali implicaţi în activitate clasificată cu agenţiile de informaţii atât în exteriorul ţării, cât şi în Statele Unite, de la 5 ani la permanent.

În fapt, CIA, invocând cazuri precum WikiLeaks, propune extinderea unei legi din 1982, Intelligence Identities Protection Act, care protejează, vreme de cinci ani, ofiţerii sub acoperire care au activat în străinătate. În conformitate cu intenţia agenţiei, legea s-ar aplica în mod permanent persoanelor care au relaţii cu comunitatea de informaţii, şi nu numai celor care îşi derulează activitatea în exterior, ci şi acelora aflaţi pe teritoriul american.

Criticii consideră că noua prevedere ar putea fi folosită împotriva jurnaliştilor şi a avertizorilor. Susţinătorii libertăţilor presei sunt de părere că propunerea CIA extinde serios sancţiunile penale care ar putea fi aplicate jurnaliştilor, avertizorilor (whistleblowers) şi organizaţiilor de interes public şi lasă deschisă calea pentru abuzuri.

Se discută, de asemenea, că propunerea legislativă este făcută, coincidenţă, într-un moment în care avocaţii apărării din cadrul comisiilor militare de la Guantánamo Bay încearcă să identifice martori oculari din partea CIA pe care să-i solicite să depună mărturie cu privire la tratamentul clienţilor lor, inclusiv în cazul lui Khalid Shaikh Mohammed şi al altor patru deţinuţi acuzaţi în legătură cu atacurile din 11 septembrie.

De asemenea, propunerea vine concomitent cu momentul deciziei fără precedent a Departamentului de Justiţie, din luna mai, de extindere a cauzei penale împotriva fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, inculpat cu 17 capete de acuzare pentru încălcarea legii anti-spionaj.

De cealaltă parte, agenţia de informaţii se disculpă: ofiţerii sunt puşi în pericol permanent în timpul misiunilor şi indiferent de locul în care se află, în sau în afara Statelor Unite, protejarea identităţii lor faţă de adversarii străini este esenţială.

Rezultat al negocierii şi compromisului, se consideră că legea va îmbunătăţi capacitatea comunităţii de informaţii de colectare şi analiză, „va ajuta comunitatea să se adapteze într-un mediu de tehnologii avansate şi va promova o cultură în cadrul comunităţii care să asigure recrutarea şi păstrarea unei forţe de muncă înalt calificată şi diversă” (Adam B. Schiff, membru democrat al Camerei Reprezentanţilor), fiind „crucială pentru finanţarea adecvată a comunităţii de informaţii, asigurând în acelaşi timp supravegherea Congresului asupra celor mai sensibile programe de informaţii” (republicanul Devin Nunes).

Senatul are, la rândul să, propria versiune a Intelligence Authorization Act ca parte a legislaţiei anuale privind politica de Apărare, aprobată în unanimitate de Senate Select Committee on Intelligence.

Ca urmare, congresmanii din ambele camere vor merge la o conferinţă în cadrul căreia ar trebui să cadă de acord asupra unei variante de compromis a proiectului de lege, ceea ce înseamnă că va fi adoptat primul proiect de lege de autorizare a activităţii de intelligence din 2017 încoace.