24 septembrie 2019

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care mandatul şefului Statului Major se prelungeşte până la 1 iulie 2020

Alexandru Costea

Camera Deputaţilor a adoptat, ca prim for sesizat, proiectul de lege prin care mandatul şefului Statului Major este prelungit până la data de 1 iulie 2020, dacă propunerea legislativă este adoptată după 1 ianuarie. Actualul mandat al şefului Statului Major se încheie la finalul anului.

Sursă foto: Mediafax

Camera Deputaţilor a adoptat, în plenul de marţi, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Una dintre modificările aduse de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională prevede că „mandatul Şefului Statului Major al Apărării, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a legii, se prelungeşte până la data de 1 iulie ce urmează îndeplinirii mandatului său iniţial”.

„A fost adăugată o prevedere tranzitorie, pentru că actualul mandat al şefului SMAp expiră la 31 decembrie 2019. Dacă proiectul legislativ va fi aprobat după 1 ianuarie 2020, atunci trebuuie prelungit mandatul noului ocupant al funcţiei”, arată motivarea amendamentului.

Obiectul de reglementare al proiectului este stabilirea ca în funcţia de şef al Statului Major al Apărării să poată fi numit unul din locţiitorii acestuia. În prezent, este acesta poate fi înlocuit doar de locţiitor.

De asemenea, proiectul stabileşte un termen de cel puţin trei luni înainte de expirarea mandatului şefului Statului Major în care ministrul apărării naţionale să transmită o nouă propunere de numire sau să prelungească mandatul celui aflat în funcţie.

Totodată, proiectul adoptat prevede ca mandatul Şefului Statului Major al Apărării să fie de cinci ani, în loc de patru ani, fără posibilitatea de prelungire.

CCR a decis, pe 4 iunie, că sintagma „cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul unui articol al Legii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională.

Curtea arăta că sintagma menţionată este lipsită de claritate şi încalcă astfel dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât nu prevede condiţiile şi procedura de urmat pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării.

Prin urmare, Parlamentul are obligaţia de a stabili în mod clar aceste aspecte.

Pe 10 aprilie, Administraţia Prezidenţială a câştigat în instanţă repunerea în funcţie a generalului Nicolae Ciucă în funcţia de şef al Statului Major al Apărării (SMAp), instanţa supremă dispunând definitiv respingerea cererii de suspendare a decretului emis de şeful statului.

Pe 29 martie 2019, şi Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea Ministerului Apărării prin care a solicitat anularea decretului semnat de Klaus Iohannis, de prelungire a mandatului de şef al Statului Major al Apărării pentru Nicolae Ciucă, dar decizia nu este definitivă.

MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie.