Bulgaria – o altă perspectivă privind relaţiile internaţionale în Marea Neagră

Marea Neagră trebuie să fie un loc pentru turism, pentru iahturi şi întreceri sportive, conform viziunii premierului Borisov. Decizia Bulgariei pentru achiziţia de avioane de luptă va fi luată doar din considerente economice(sic!). Bineînţeles că nu va putea fi vorba de nicio umbră de corupţie, deoarece, nu-i aşa, Bulgaria este curată, viitoare membră a Spaţiului Schengen!

Bulgaria menţine starea de operativitate a avioanelor MiG-29 şi Su-25, cel puţin până în 2020

După multe discuţii şi supoziţii privind achiziţionarea unor avioane de luptă noi sau în uz, pe 28 noiembrie 2018, guvernul Bulgariei a decis să cheltuiască suma totală de 128,3 milioane BGN (74,5 milioane USD), anunţând o investiţie pe termen lung în două proiecte de asigurare a mentenanţei şi a operaţionalizării escadrilelor avioanelor de luptă MiG-29 "Fulcrum" şi Su-25 "Frogfoot", după cum urmează: 45,7 milioane BGN  pentru MiG-29 şi 82,6 milioane BGN pentru Su-25.

Cele două proiecte au primit aprobarea guvernului, în conformitate cu prevederile Legii Apărării şi Forţele Armate, care stipulează că atunci când valoarea unui proiect depăşeşte suma de 50 de milioane BGN, acesta este aprobat de guvern, iar când valoarea unui proiect depăşeste 100 de milioane BGN, acesta este aprobat de Parlament. Aceste resurse financiare au fost prevăzute la rectificarea bugetului central al statului pentru 2018, la cheltuieli. Deoarece suma alocată pentru mentenanţa avioanelor MiG-29 este o suplimentare a celor 26 de milioane BGN, prevăzute deja în bugetul Ministerului Apărării de la Sofia, se poate constata că decizia privind menţinerea în uz a acestor aeronave pentru o perioadă de cel puţin încă doi ani, fusese luată de la sfârşitul anului trecut.

Întreţinerea va fi efectuată de către producătorul rus de echipamente de aviaţie "Aircraft Corporation" (RSK MiG), în baza unui acord-cadru semnat de cele două părţi, în 21.03.2018.

Potrivit guvernului bulgar, resursele financiare prevăzute a fi alocate sunt suficiente pentru întregul proces de asigurare a stării de operativitate a şase avioane de luptă MiG-29A, cu simplă comandă, şi a două avioane de luptă MiG-29UB, cu dublă comandă, care ar urma să zboare 900 de ore pe an, până în 2020. Aşadar, nu este o investiţie, nicidecum pe termen lung, ci o necesitate!

Conform Ministerului Apărării din Bulgaria, reparaţia şi menţinerea stării de operativitate a avioanelor MiG-29 şi Su-25 vor oferi oportunitatea folosirii capabilităţilor de apărare existente o perioadă de timp, până la momentul în care Bulgaria va achiziţiona un nou tip de avion de luptă şi va fi declarată ca fiind finalizată pregătirea operaţională a acestuia.

Putem deduce că s-a renunţat la avioanele MiG-21Bis, care completau escadrila de vânătoare de la Graf Ignatievo, baza aeriană situată la 10 km nord de Plovdiv, unde forţele aeriene bulgare execută serviciul de luptă Poliţie Aeriană. Numărul de ore de zbor ar permite menţinerea antrenamentului minim al piloţilor care execută acest serviciu, la limita necesarului pentru siguranţa zborului (similar cu situaţia din România). Astfel, pentru a putea executa serviciul de luptă sunt necesari minim 16 piloţi (cu mare efort pentru cei implicaţi, se poate executa serviciul şi cu 12 piloţi). Rezultă că orele de zbor repartizate fiecărui pilot sunt sub 100, mult sub standardele de misiune aliate. Dacă la acestea adăugăm faptul că aparatura de bord este suficient de veche, de tip analogic, cu indicaţii în sistem metric, în timp ce procedurile sunt în sistem britanic, putem înţelege starea de spirit a piloţilor bulgari. Avionul Su-25 este un avion de vânătoare-bombardament, cu aceleaşi probleme privind compatibilitatea, care poate folosi doar muniţie de model estic.

Trebuie spus că baza aeriană a fost modernizată cu sprijinul forţelor aeriene ale SUA, că are un Centru de Operaţii Aeriene modern, piloţii cunosc limba engleză şi procedurile şi au văzut sistemele moderne de avionică pe timpul exerciţiilor multinaţionale, fiind invidioşi pe piloţii români care zboară MiG-ul 21 LanceR.

În acest context, este relevantă declaraţia ministrului adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zapryanov, din 24 octombrie 2018, conform căreia unii piloţi ai forţelor aeriene bulgare, de la baza aeriană din Graf Ignatievo, au refuzat să zboare cu avioanele MiG-29 în cadrul exerciţiilor de pregătire planificate, invocând nesiguranţa unui avion depăşit.

Ministrul Apărării bulgar, Krasimir Karakadzhanow, a acuzat boicotul piloţilor militari bulgari evidenţiind eforturile făcute pentru menţinerea stării de operativitate a avioanelor militare de luptă MiG-29 şi Su-25 de fabricaţie rusească, subliniind în acest sens că au fost primite recent patru motoare noi pentru avioanele MiG-29 şi şase motoare utilizate ca urmare a unei înţelegeri cu Rusia, dar problemele legate de documentaţie au întârziat utilizarea lor.

Aşadar, necesitatea achiziţiei unui avion de luptă este tot mai evidentă, iar măsura luată nu face decât să demonstreze iminenţa deciziei. Pentru a veni în sprijinul guvernului bulgar, SUA a oferit mai multe variante, reducând oferta la un pachet de opt avioane, deşi escadrila, cea mai mică structură organică de aviaţie, are minim 12 avioane. Desigur, este destul de uşor de demonstrat aritmetic că mai puţin de 14 avioane nu permit asumarea pe termen lung a serviciului de luptă, dar oferta a fost adaptată cererii şi posibilităţilor financiare. Desigur, ceilalţi ofertanţi (Gripen, Eurofighter) au venit imediat cu oferte similare, pentru a se menţine într-o competiţie prea mult întreţinută, fără o decizie.

Chiar dacă preşedintele Rumen Radev a fost pilot de MiG-29, chiar dacă Borisov a arătat o politică relativ conciliantă faţă de Rusia, decizia privind mentenanţa avioanelor MiG-29 şi Su-25 nu înseamnă că aviaţia bulgară va rămâne orientată către Rusia pentru multă vreme, ci doar că nu poate să aibă o altă atitudine, fiind mult prea dependentă în acest moment. Dacă avem în vedere şi experienţa noastră privind durata operaţionalizării unui detaşament suficient pentru a face serviciul de luptă cu alt avion de luptă decât cel în uz, putem constata că evaluarea vecinilor noştri privind perioada de menţinere în operare a avioanelor ruseşti este optimistă, la fel cum sunt şi unele oferte (Gripen propune operaţionalizarea pentru Poliţie Aeriană în 24 de luni!).

Este cunoscută poziţia premierului Borisov faţă de Federaţia Rusă, mult mai conciliantă decât a altor lideri din Estul Alianţei Nord-Atlantice. Dacă ne amintim, iniţiativa României privind o flotă NATO în Marea Neagră, din 2016, a fost puternic contrată de liderul bulgar, imediat după vizita insuficient pregătită a preşedintelui Iohannis. Viziunea sa privind transformarea Mării Negre într-o zonă eminamente turistică, destinată exclusiv iahturilor, fără nave militare, lansată cu acel prilej, este revigorată în aceste zile prin mesajele transmise după sechestrarea navelor ucrainene de către Federaţia Rusă în strâmtoarea Kerci. Borisov critică dur politica şi acţiunile preşedintelui Poroşenco, reafirmând propria sa viziune. Declaraţia sa privind inoportunitatea prezenţei unei nave americane în Marea Neagră accentuează percepţia unei atitudini mai conciliante faţă de Rusia, care se alătură poziţiei unor state din Europa occidentală.

Susţinerea intrării Bulgariei în Spaţiul Schengen, începând cu ianuarie 2019, pare a fi un semnal de susţinere a acestei politici pro-ruse, argumentele privind o mai eficientă luptă împotriva corupţiei fiind dificil de crezut. Chiar dacă, în fapt, Bulgaria va beneficia doar de accesul aerian şi maritim, fiind în aceeaşi situaţie ca şi Grecia, mesajul politic este evident. Dar această decizie va face şi mai dificilă decizia privind acceptarea României în Spaţiul Schengen, deoarece aceasta ar însemna, automat, şi includerea reală a Bulgariei şi Greciei în spaţiul cu mişcare liberă a cetăţenilor, fără niciun control vamal.

Jocul lui Borisov este destul de evident. Pe de o parte, printr-o abordare realistă, transmite mesajul public privind pericolul ca regiunea Mării Negre să se transforme într-o zonă instabilă şi chiar nesigură. Se poziţionează în poziţia vizionarului, pornind de la realitatea economică, declarând că statele Uniunii Europene din regiune contribuie cu doar 1% la PIB-ul comunitar. Prin aceasta doreşte să devoaleze lipsa de interes a nucleului european faţă de această zonă şi să identifice alte soluţii. Alternativa pe care o oferă presupune o relaţie mai relaxată cu Rusia şi o poziţie mai critică faţă de Ucraina. Mesajul său este puţin diferit de cel al premierului Orban, dar conduce către aceeaşi direcţie. SUA nu pot neglija Bulgaria, iar Borisov ştie acest lucru.

Aşadar, decizia sa pentru achiziţia de avioane de luptă va fi luată doar din considerente economice. Bineînţeles că nu va putea fi vorba de nicio umbră de corupţie, deoarece, nu-i aşa, Bulgaria este curată, viitoare membră a Spaţiului Schengen!
 

[1] BGN-leva, moneda naţională a Bulgariei