Bosnia şi Herţegovina – calea europeană sau fragmentarea etnică?

Bosnia şi Herţegovina rămâne pe agenda integrării în UE

Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană (UE) acordă o atenţie semnificativă regiunii Balcanilor de Vest,  în condiţiile în care aceasta are un anumit potenţial de instabilitate. Riscul de destabilizare ar putea creşte dacă opţiunile pentru implicarea occidentală vor fi limitate de evoluţiile situaţiei politice la nivel local şi regional, atât de influenţa Chinei, care se dovedeşte implicată semnificativ în întreaga regiune, cât şi de cea  a Rusiei, în special în Republica Srpska (RS), dominată de sârbi.

În BiH, încă de la semnarea Acordului de pace de la Dayton (DPA), în 1995, partidele naţionaliste ale principalelor comunităţi etnice (bosniaci, sârbi şi croaţi) au dominat scena politică din această ţară. Aceste tendinţe au fost evidenţiate şi de ultimele procese electorale, alegerile locale organizate în 2016 şi alegerile generale din 2018, ale căror rezultate finale nu arată nicio schimbare în ceea ce priveşte tendinţa de se vota pe linii etnice şi, implicit, pentru partidele naţionaliste. Sârbii şi croaţii colaborează pentru continuarea federalizării ţării, iar cel de-al treilea principal grup etnic, cel al boşniacilor, se opune puternic unei astfel de iniţiative.

În prezent, situaţia din Balcanii de Vest se află pe agenda preşedinţiei germane a Consiliului UE, însă progresul concret al statelor din regiune în procesul de integrare în UE depinde de angajamentul propriu faţă de statul de drept şi libertatea mass-media, aşa cum sublinia şi Susanne Schutz, directorul pentru Europa de Sud-Est, Turcia şi statele din Asociaţia Europeană de Liber Schimb (EFTA) (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), din cadrul Oficiului Federal de Externe, Germania.

Mai precis, S.Schutz spune că vrea să vadă „impulsul reînnoit” în relaţiile dintre UE şi Balcanii de Vest, mai ales în condiţiile deciziei UE de acordare a pachetului de solidaritate substanţială de 3,3 miliarde de euro convenit pentru întreaga regiune, cu scopul de a atenua consecinţele pandemiei coronavirusului COVID-19.  

Bosnia şi Herţegovina şi-a prezentat cererea de aderare la UE la 15 februarie 2016 si, ulterior, la 20 septembrie 2016, Consiliul UE a invitat Comisia UE să îşi prezinte avizul cu privire la această cerere. Acest lucru este în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 49 din Tratatul privind UE[i], care prevede că „orice stat european care respectă valorile şi se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al UE. Statul solicitant adresează cererea sa Consiliului UE, care acţionează în unanimitate după consultarea Comisiei UE şi după primirea consimţământului Parlamentului European, care acţionează cu majoritatea membrilor săi, fiind luate în considerare condiţiile de eligibilitate convenite de Consiliul UE”.

Cu toate acestea, având în vedere procesul lent în ceea ce priveşte integrarea în UE şi NATO, BiH a rămas în urmă comparativ cu alte state din Balcanii de Vest şi pare a nu fi în măsură să implementeze reformele solicitate pentru îndeplinirea celor două obiective. A devenit foarte clar că, în conformitate cu constituţia actuală, instituită prin DPA, procesul decizional din BiH urmează linii etnice, o astfel de evoluţie dând naştere unui sistem foarte complex de adoptare a deciziilor la nivel naţional şi la nivelul fiecărei entităţi constitutive (Federaţia Croato-Musulmană /FBiH şi Republica Srpska / RS).

Această evoluţie face foarte greu procesul de realizare a consensului necesar pentru procesul de integrare în UE şi NATO.

Evoluţiile din BiH, în decursul ultimelor 14 luni, ne arată foarte clar că relaţiile UE-BiH au rămas de facto îngheţate, neexistând nicio îndoială că 2019 a fost un an pierdut ca evoluţie procesul de integrare a BiH în UE şi, implicit, în NATO. În viitorul imediat pot fi prevăzute doar realizări minore în BiH , mai ales dacă ţinem cont şi de faptul că formarea noului guvern a durat o perioadă lungă, începând de la alegerile generale organizate în octombrie 2018 până la jumătatea lunii decembrie 2019, când s-a format un nou Consiliu de Miniştri sub conducerea lui Zoran Tegeltija (SNSD - formaţiune politică a naţionaliştilor conservatori sârbi) cu sprijinul celorlalte două principale partide conservatoare-naţionaliste (SDA - naţionalişti boşniaci, HDZ - naţionalişti croaţi).   

Un moment de cotitură s-a înregistrat la sfârşitul lunii mai 2020, când Comisia UE şi-a publicat avizul privind cererea BiH, prudent în limbaj, dar cu un conţinut sever, apreciindu-se stadiul de pregătire ca fiind unul ”incipient” şi recomandându-se „intensificarea în mod semnificativ” a alinierii la standardele UE. Astfel au fost identificate priorităţi esenţiale în cadrul legislativ şi instituţional al BiH, referitoare la patru domenii: democraţia şi funcţionalitatea, domeniul legislativ, drepturi fundamentale şi administraţie publică. Lista punctelor de verificare include, pe de o parte, aspecte structurale, cum ar fi sistemele electorale discriminatorii (fiind menţionate în mod explicit cazul Sejdić-Finci[ii] şi, respectiv, alegerile municipale din Mostar care nu au avut loc din 2008)[iii] şi reforma organelor judiciare. Pe de altă parte, s-au identificat defecţiuni contextuale recente care afectează libertatea de exprimare, atacurile repetate asupra jurnaliştilor şi restricţiile impuse anumitor organisme de mişcare socială fiind menţionate în raportul analitic al Comisiei.

Ca urmare a ultimelor evoluţii, eşecurile înregistrate au consolidat percepţia că acordarea BiH a statutului de candidat, solicitat în 2016, ar putea fi amânată cu mult peste 2020. O dovadă suplimentară că accentul principal al UE în BiH se mută de la reformele socio-economice (o abordare care a devenit dominantă după valul de proteste sociale din 2014) către sistemul de justiţie şi statul de drept se regăseşte în Raportul de expertiză privind Problema statului de drept. Raportul, prezentat Comisiei, în decembrie 2019, de către expertul juridic şi fostul director al Comisiei, Reinhard Priebe, a fost unul critic şi a atras atenţia opiniei publice.

Germania, împreună cu Delegaţia UE în BiH şi alte state cu idei similare, continuă, totuşi, să sprijine acest stat din Balcanii de Vest în procesul său de reforme. Un aspect foarte important al priorităţilor Comisiei Europene, prezentat în avizul privind cererea de aderare a BiH, este organizarea proceselor electorale, fiind salutat şi faptul că alegerile locale vor avea loc în cele din urmă şi la Mostar cu o lună mai târziu decât în restul ţării, pe 20 decembrie 2020. Întârzierea se datorează faptului că legislaţia electorală modificată şi adoptată de parlamentul BiH, pentru a rezolva o problemă constituţională de lungă durată în Mostar, nu a inclus o dispoziţie care să permită comisiei centrale să convoace alegeri acolo în mai puţin de 150 de zile.

Sprijinul european continuă. Uneori cu succes

La summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la Sofia, în mai 2018, liderii UE şi-au reafirmat sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a BiH, la fel ca şi pentru celelalte entităţi din regiune. Liderii UE au convenit asupra Declaraţiei şi a Agendei prioritare de la Sofia, care au conturat noi măsuri pentru o mai bună cooperare cu regiunea în domenii cheie precum securitatea, statul de drept şi migraţia. Cu toate acestea, la nivel internaţional, BiH este catalogat ca un stat care trebuie să dedice eforturi considerabile pentru îndeplinirea criteriilor privind consolidarea instituţiilor sale. În prezent se consideră că nu sunt îndeplinite suficient criteriile legate de stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, drepturile omului şi respectarea drepturilor şi protecţia minorităţilor, reguli instituite de Consiliul European, la Copenhaga, în 1993.

În acelaşi sens, se consideră că este necesar ca BiH să-şi alinieze cadrul constituţional cu standardele europene şi să asigure funcţionalitatea instituţiilor sale pentru a putea prelua obligaţiile stabilite la nivelul UE. Este necesar ca BiH să îşi reformeze instituţiile pentru a putea participa eficient la adoptarea deciziilor la nivelul UE şi pentru a pune în aplicare pe deplin acquis-ul comunitar. Nu în ultimul rând, BiH trebuie să-şi îmbunătăţească cadrul electoral şi funcţionarea sistemului judiciar. De asemenea, trebuie să consolideze măsurile pentru prevenirea şi combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, inclusiv a spălării banilor, şi a unor posibile acţiuni teroriste, precum şi să asigure funcţionarea eficientă a sistemelor de gestionare a frontierelor, migraţiei şi acordării drepturilor de azil. În acelaşi context, trebuie să intensifice protecţia drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor, inclusiv prin asigurarea unui mediu care să permită reconcilierea, protejarea şi includerea grupurilor vulnerabile în cadrul societăţii civile, fiind necesară, de asemenea, realizarea paşilor esenţiali în reforma administraţiei publice.

În ceea ce priveşte criteriile economice, BiH a atins un anumit grad de stabilitate, dar cu toate acestea, pentru a avansa spre a deveni o economie de piaţă funcţională, criteriu stabilit de Consiliul European, la Copenhaga, în 1993, se apreciază că este necesar ca BiH să acorde o atenţie specială accelerării procedurilor de adoptare a deciziilor şi îmbunătăţirii mediului de afaceri, precum şi eficienţei şi transparenţei sectorului public.

Se consideră a fi necesară abordarea şi eliminarea acelor impedimente care influenţează funcţionarea corectă a mecanismelor pieţei, precum statul de drept deficitar si slab, birocraţia substanţială, corupţia, procedurile administrative prea complicate si care, implicit, necesită resurse de timp foarte mari, fragmentarea ridicată a pieţei interne a ţării. Pentru a putea să facă faţă pe termen mediu presiunii concurenţiale, BiH trebuie să acorde o atenţie specială educaţiei şi orientării insuficiente a acesteia către gestionarea eficientă a nevoilor pieţei forţei de muncă şi capitalului.

Tot în plan economic, este de remarcat că, după luni întregi de lupte politice între principalele partide naţionaliste, camera superioară a parlamentului bosniac a aprobat şi bugetul pentru 2020 – care include şi finanţarea pentru alegerile locale ce urmează să se desfăşoare pe 15 noiembrie 2020 – bugetul menţionat fiind stabilit la 1,8 miliarde de mărci convertibile (în jur de 900 de milioane de euro). Prin acest buget, se alocă 996 milioane de mărci pentru guvernul central şi alte instituţii ale statului şi restul de 800 de milioane pentru finanţarea datoriei externe a ţării. Mai mult, bugetul stabilit include 42 de milioane de mărci pentru a ajuta la combaterea pandemiei coronavirusului şi 4,2 milioane de mărci pentru alegerile locale întârziate, care vor avea loc în luna octombrie 2020.

Perspective economice optimiste. Pe hârtie

Cererea şi consumul la nivel intern era de aşteptat să fie principalul motor al creşterii PIB în BiH, conform Direcţiei de Planificare Economică (DEP), iar conform prognozelor făcute în programul său de reforme economice 2020 - 2022, creşterea economică a BiH se estima a fi de 3,6% anul viitor şi de 3,8% în 2022, în contextul unor condiţii internaţionale favorabile şi al unui mediu de afaceri îmbunătăţit. Din cauza pandemiei COVID-19, se preconizează că acesta va încetini între -3,2% şi - 5%.

Rata şomajului şi inegalităţile sociale pot creşte, iar datoria publică ar putea escalada. Măsurile de politică economică introduse sunt adecvate pentru a rezolva provocările care decurg din încetinirea sectoarelor cheie, cum ar fi comerţul, serviciile, transportul şi turismul. Odată ce situaţia provocată de COVID-19 va începe să se îmbunătăţească, implementarea accelerată a reformei va fi esenţială pentru ieşirea economiei din criză şi reducerea decalajelor sociale. Adoptarea şi implementarea reformelor necesare pentru a reveni din criză pot fi împiedicate, însă, de tensiunile politice existente.

Creşterea producţiei industriale a BiH şi a producţiei în domeniul construcţiilor a condus la o creştere a veniturilor şi exportului, care împreună cu creşterea intrărilor de valută din străinătate ar putea duce la creşterea consumului privat. Se aşteaptă ca finanţele BiH să se stabilizeze în perioada 2020 - 2022, deoarece cheltuielile publice vor scădea, în timp ce veniturile publice vor creşte, estimându-se că investiţiile totale din ţară vor creşte cu 9% pe an, în medie, în perioada 2020-2022, în timp ce exporturile vor creşte cu 7% pe an.

În domeniul apărării, în 2018, cheltuielile militare din BiH au crescut cu 26%, cu un total de 221 milioane USD. BiH s-a alăturat ONU în 1992 şi contribuie la operaţiunile ONU de menţinere a păcii. BiH s-a alăturat şi Parteneriatului pentru Pace al NATO, în 2006, şi este membru aspirant la integrarea în NATO. Mai mult, BiH a semnat şi ratificat Tratatul privind comerţul cu arme (ATT), care reglementează fluxul de arme peste graniţe.

Către o toamnă politică fierbinte

Pe lângă corupţie, impasul înregistrat in evoluţiile în plan politic împiedică şi el progresele în BiH, la 25 de ani de la încheierea Acordului de pace de la Dayton. Comunitatea internaţională nu trebuie să piardă din vedere ceea ce este în joc în această ţară din Balcanii de Vest, după cum a declarat şi Valentin Inzko, Înaltul reprezentant al UE pentru BiH, în timpul unui videoconferinţe la Consiliul de Securitate, în data de 06 mai 2020. Prezentând raportul său semestrial privind punerea în aplicare a Acordului de la Dayton, cunoscut oficial sub numele de Acord-cadru general pentru pace în BiH, Inzko a făcut apel la răbdare şi a subliniat că BiH a evitat până acum pierderile semnificative din cauza focarului COVID-19, după ce cele două entităţi ale sale - FBiH şi RS - au luat rapid măsurile adecvate, fiind subliniată astfel şi pregătirea şi potenţialul de a lucra împreună.

În 2019, BiH a înregistrat mici îmbunătăţiri în protejarea drepturilor oamenilor, libertatea mass-media rămânând compromisă, iar ritmul proceselor pentru crime de război devenind unul foarte lent.

Conform Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), între ianuarie şi septembrie 2019 s-au înregistrat 109 incidente, 66,67 % având la bază conflicte religioase sau etnice, înregistrându-se şi eşecul autorităţilor bosniace în evaluarea cuprinzătoare a problemei şi în a da un răspuns eficient acestora.

Cu toate că evoluţia situaţiei generale nu este cea aşteptată, există semnale că la nivelul societăţii bosniace se resping din ce în ce mai mult divizarea şi impasurile asociate politicii impuse pe criterii etnice. Astfel, este semnificativ de menţionat aici că Nasa Stranka (Partidul nostru)[iv], un nou partid politic multi-etnic, s-a bucurat de un succes fără precedent şi s-a comportat bine la alegerile locale din 2016 şi la cele naţionale din 2018, din Cantonul Sarajevo, pentru a deveni partenerul coaliţiei dominante în această unitate administrativ-teritorială.

Analizând evoluţiile din BiH, se poate aprecia că tensiunile etnice pot prezenta un risc real major pentru stabilitatea acestei ţări din Balcanii de Vest. Din fericire, în ciuda complicaţiilor politice interne, ameninţările recente la status quo-ul fragil al BiH, precum spectrul interferenţei ruse la alegerile din 2018, nu au condus la o temută declanşare a unor tensiuni interetnice majore chiar dacă Rusia a folosit o gamă largă de acţiuni hibride pentru a-şi menţine influenţa şi a reuşit să încetinească, deşi nu a oprit, procesul de integrare în structurile europene şi euro-atlantice.

Deşi următoarele alegeri sunt alegeri locale, mulţi cred că acestea sunt întotdeauna un indicator clar al tendinţelor politice care vor fi cruciale pentru următoarele alegeri generale. Este din ce în ce mai sigur că cetăţenii BiH vor merge la urne în această toamnă, chiar şi în contextul pandemiei COVID-19, care afectează toate sferele vieţii şi, judecând în contextul actualei situaţii, se poate aprecia că în BiH ne putem aşteaptă la un sfârşit de vară furtunos şi o toamnă politică fierbinte.