Boris Johnson, Backstop-ul şi extremismul (nord) irlandez
Monitorul Apărării şi SecurităţiiCamera Comunelor din Parlamentul britanic a votat (04.09) legea care obligă guvernul să nu scoată Marea Britanie din UE fără un acord. Cu toate acestea, problema ”backstopului” rămâne în continuare cel mai mare impas în calea realizării Brexitului, într-un mod ”disciplinat”. Menţinerea graniţei deschise între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda este văzută de mulţi locuitori ai insulei şi de UE ca fiind garantul protejării Acordului din Vinerea Mare din 1998 care a pus capăt deceniilor de violenţă sectară în Irlanda de Nord.În acelaşi timp, poliţia nord-irlandeză deja afirmă că activitatea grupurilor extremiste irlandeze a crescut în ultima perioadă.

Istoria ”backstopului”
După Brexit, frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda va deveni singura frontieră terestră dintre Marea Britanie şi UE. În acelaşi timp, este una dintre cele mai sensibile frontiere din lume, în condiţiile în care decenii de violenţă politică şi religioasă au trecut peste această regiune. La aceea vreme, Marea Britanie a înfiinţat puncte de observare, turnuri de control şi posturi mobile ale poliţiei şi armatei pentru a controla extremismul republican irlandez. Perioada violenţelor s-a finalizat printr-un acord de pace semnat în 1998 şi care este cunoscut şi sub denumirea de ”Acordul din Vinerea Mare”. Prin acel acord, Marea Britanie se obliga să demilitarizeze zona şi să dezafecteze toate elementele ce ţineau de infrastructura de securitate. Prin acelaşi acord, Marea Britanie şi Republica Irlanda se obligau să ”colaboreze strâns ... ca parteneri în Uniunea Europeană”. Calitatea de membru al UE al ambelor state a permis ca frontiera să rămână deschisă.
În timpul negocierilor pentru Brexit, atât Marea Britanie, cât şi UE au convenit că, în nicio circumstanţă nu trebuie introduse noi controale fizice sau infrastructură. Cu toate acestea, Marea Britanie a precizat că doreşte să părăsească piaţa unică şi uniunea vamală a UE - şi să continue o politică comercială independentă, diferită, cel puţin în ceea ce priveşte tarifele şi standardele de import/export. Dacă ambele părţi aplică regulamente şi reguli vamale diferite, atunci este necesar un control, chiar dacă acest lucru nu s-ar realiza la graniţă, ci în interiorul teritoriului celor două state. Chiar şi în aceste condiţii, frontiera de 500 de kilometri dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda reprezintă o provocare formidabilă.
Recent, premierul britanic, Boris Johnson, a afirmat că şi-ar dori ca ”backstopul” să fie tratat în acordul economic, nu în cel politic.
Potenţialii actori în rol negativ în perioada post-Brexit
Locţiitorul şefului unităţii de reacţie împotriva terorismului din cadrul poliţiei nord-irlandeze (PSNI - Police Service of Northern Ireland), Barbara Gray, a avertizat că Brexitul ar putea deveni un factor motivant pentru extremişti în cazul unei ieşiri ”dezordonate” din UE. „Vom fi pregătiţi pentru orice izbucnire a violenţei care ar putea avea loc după Brexit”, a afirmat Barbara Gray, adăugând că ”orice lucru care pune problema frontierei în Irlanda de Nord aduce tensiune”.
PSNI încearcă să combată ameninţarea potenţială din partea mai multor grupări disidente. ”Noua IRA” (New Irish Republican Army) este cel mai mare grup care ar putea constitui o astfel de ameninţare. Recentele atentate asupra forţelor de ordine din Fermanagh şi Lurgan, indică că grupul ”Continuity IRA” (CIRA) reprezintă şi el o potenţială ameninţare. De asemenea, ofiţerii PSNI consideră că mişcarea ”Arm na Poblachta” (ANP) şi mişcarea republicană irlandeză (IRM) reprezintă, de asemenea, potenţiale ameninţări pentru securitatea naţională.
Ca şi în perioada premergătoare semnării ”Acordului din Vinerea Mare”, forţele de securitate (poliţie şi armată) vor constitui principalele ţinte ale extremiştilor irlandezi, deoarece vor fi percepute ca principala forţă de instituire a separaţiei ”fizice” dintre Republica Irlanda şi Irlanda de Nord.
Consecinţe negative în planul securităţii
Principalele ameninţări sunt reprezentate de:
▪ creşterea activităţii grupurilor extremiste irlandeze şi a atacurilor teroriste, în special a IRA şi CIRA;
▪ amplificarea activităţilor de crimă organizată: trafic de droguri şi arme, contrabandă cu bunuri de larg consum, persoane etc.
Activitatea extremist-teroristă
După semnarea acordului din Vinerea Mare, violenţele au scăzut în intensitate şi frecvenţă, dar nu au încetat definitiv.
Apropierea potenţialei date a ieşirii din UE a Marii Britanii, negocierile care nu se mai sfârşesc şi ”bâjbâiala” premierului britanic, coroborate cu eliberarea recentă a unui membru ”cheie” al CIRA, expert în arme şi explozivi, potenţează pericolul unor acţiuni de tip terorist. Mai mult, la începutul lunii septembrie, un bărbat care purta o mască pe faţă a transmis un mesaj la televiziunea suedeză pretinzând că este reprezentant al CIRA şi că organizaţia este responsabilă pentru atacul cu bombă de la Wattlebridge, de la mijlocul lunii august. De asemenea, pretinsul reprezentant al CIRA a afirmat că, în prezent, grupul se reorganizează şi re-dotează cu armament.
Imaginile transmise ridică semne mari de întrebare în rândul PSNI, în condiţiile în care informaţiile disponibile indicau că CIRA nu mai este activă în Fermanagh de câţiva ani şi că atentatele recente din această zonă au fost generate de IRA.
Ca urmare, forţele de securitate din Marea Britanie, dar şi din Republica Irlanda, regândesc strategia anti-teroristă pentru următoarea perioadă.
Cel mai probabil, în perioada imediat premergătoare Brexitului, atacurile extremiştilor irlandezi se vor îndrepta împotriva elementelor infrastructurii tehnice de securitate şi monitorizare de la ”graniţa britanică”. Odată ce camerele de supraveghere video vor fi sabotate, este nevoie de o suplimentare a forţelor umane necesare protejării acestora. Personalul destinat protejării infrastructurii va deveni ţintă a extremiştilor irlandezi. Şi astfel, ciclul violenţei începe din nou. Imediat după Brexit spirala violenţelor ar putea creşte, odată cu instalarea unor noi elemente de supraveghere electronică, video sau cu personal.
O altă ţintă a extremiştilor irlandezi ar putea fi reprezentată de forţele de securitate de la punctele de control rutiere instalate pentru verificarea actelor autovehiculelor şi a mărfurilor transportate.
Traficul ilegal şi contrabanda
În cazul unui Brexit fără acord, contrabandiştii vor profita de orice lacună a sistemului de securitate a frontierei, profitând de orice diferenţă de preţ, de impozite sau taxe. Contrabanda era o afacere atunci când Marea Britanie avea graniţă controlată cu Republica Irlanda. Un Brexit fără acord ar putea genera o ”înflorire” a contrabandei cu produse de larg consum, dar şi cu droguri şi arme. La fel ca în trecut, o parte din contrabandiştii care îşi ofereau serviciile grupurilor de extremişti irlandezi pentru aprovizionarea acestora cu arme, explozivi şi alte materiale necesare desfăşurării acţiunilor violente, ar putea să o facă din nou.
Banii nu au miros, fie că este vorba de lirele sterline britanice sau euro din R. Irlanda.
Timpul nu mai aşteaptă
Soluţia pentru problema graniţei dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda trebuie să aibă design personalizat şi durabilitate în ”exploatare”, pentru că amintirile perioadei de violenţă încă mai sunt vii în rândul irlandezilor. Orice încercare de copiere a modelelor oferite de graniţa dintre Norvegia şi Suedia sau de cea dintre Franţa şi Elveţia va fi sortită eşecului. Din această perspectivă, timpul nu este de partea politicienilor, iar pentru poliţia şi forţele anti-teroriste din Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, găsirea unei soluţii adecvate este o problemă de viaţă şi de moarte … literalmente.
Odată cu apropierea Brexitului este posibil să fim martorii unei creşteri a activităţii grupurilor extremiste irlandeze. Mai apoi, chiar dacă soluţia pusă în aplicare pentru graniţa care divide Insula Irlanda va fi una de succes, nu ne putem aştepta la o eliminare definitivă a activităţii grupurilor extremiste irlandeze. În mintea acestora ”prezenţa” Marii Britanii în Irlanda de Nord este motivaţia existenţei şi acţiunii lor, iar reînfiinţarea posturilor vamale şi a celor militare de supraveghere a graniţei vor oferi doar noi oportunităţi de acţiune.
Pentru moment, nivelul de alertă teroristă în Irlanda de Nord este ”ridicat”.
