Bogdan Moroianu: Retorica lui Trump trezeşte industria europeană de apărare
Andreea SoareEscaladarea tensiunilor geopolitice a remodelat peisajul de apărare al Europei, declanşând o creştere fără precedent atât a cheltuielilor, cât şi a performanţei acţiunilor din sectorul de apărare al continentului. Pe măsură ce Uniunea Europeană se gândeşte la un viitor în care sprijinul militar al SUA ar putea fi diminuat, se întâmplă o schimbare strategică de proporţii istorice. Pentru investitori, aceasta este o veste bună, deoarece companiile europene din domeniul apărării sunt în pole position pentru noi contracte, scrie analistul financiar Bogdan Moroianu.

„Potrivit unei analize a Institutului Kiel, atingerea unui factor de descurajare militar credibil fără sprijinul SUA ar necesita aproximativ 300.000 de soldaţi suplimentari şi o creştere a cheltuielilor de apărare de cel puţin 250 de miliarde de euro pe termen scurt. De asemenea, ţările membre UE ar avea nevoie de cel puţin 1.400 de tancuri, 2.000 de vehicule de luptă şi 700 de sisteme de artilerie pentru a crea o poziţie de apărare viabilă împotriva unei potenţiale agresiuni ruseşti. Ar fi necesare stocuri suficiente de muniţie (cel puţin un milion de proiectile de 155 mm pentru 90 de zile de luptă intensă). De asemenea, producţia de drone ar trebui să crească la aproximativ 2.000 de unităţi cu rază lungă de acţiune pe an. Aceste cerinţe depăşesc în mod semnificativ capacităţile combinate actuale ale marilor puteri europene. Europa ar trebui să crească cheltuielile de apărare de la 2% din PIB în prezent la aproximativ 3,5%, ceea ce ar necesita o sumă suplimentară de 250 de miliarde de euro anual. Numai Germania ar trebui să îşi majoreze cheltuielile de apărare de la 80 de miliarde la 140 de miliarde de euro (aproximativ 3,5% din PIB). Pentru a înlocui sprijinul SUA pentru Ucraina, UE ar trebui să cheltuiască doar 0,12% din PIB-ul său, o sumă fezabilă din punct de vedere macroeconomic, după cum se menţionează în analiză”, scrie Bogdan Moroianu, pentru EToro.
„Acum Europa se bazează în mare măsură pe capacităţile SUA în ceea ce priveşte elementele esenţiale, cum ar fi comanda şi controlul pe câmpul de luptă, informaţiile prin satelit şi capacităţile de atac cu rază lungă de acţiune. Dezvoltarea independentă a acestor capacităţi reprezintă o provocare imensă care va remodela complexul industrial de apărare a Europei pentru următoarele decenii. Acest imperativ strategic a produs o creştere remarcabilă în rândul principalelor companii europene din domeniul apărării. Cea mai performantă acţiune europeană din domeniu este Rheinmetall, care a crescut cu aproape 110% de la începutul anului şi cu 200% în ultimele 12 luni. Portofoliul de contracte în derulare al companiei a atins un nou nivel record de 55,0 miliarde de euro, o creştere de 44% (anul precedent au fost 38,3 miliarde EUR). Rheinmetall preconizează continuarea creşterii vânzărilor şi a câştigurilor în anul fiscal 2025 cu 25% până la 30%”, continuă acesta.
„În timp ce Rheinmetall este vedeta, există şi alte companii care au înregistrat creşteri spectaculoase ale preţurilor acţiunilor. Hensoldt, de asemenea din Germania, a crescut cu peste 93%, Saab AB din Suedia 65%, Leonardo (Italia) 66% şi Thales (Franţa) 80%. Între timp, acţiunile americane din domeniul apărării au rezultate mixte, Lockheed Martin scăzând cu 5%, Boeing cu aproape 12%, în timp ce Northrop-Grumman a crescut cu 1,8% în acest an. Iar pe fondul retoricii recente a administraţiei Trump privind posibilitatea unei retrageri a SUA din Europa, contractorii din domeniul apărării de peste Atlantic ar putea să nu se mai afle în vizorul Uniunii Europene pentru contracte. Această performanţă remarcabilă pe burse a companiilor europene din domeniul apărării reflectă încrederea din ce în ce mai mare a investitorilor în angajamentul Europei faţă de autosuficienţa în acest domeniu. Ambiţiosul pachet „ReArm Europe” al Comisiei Europene vizează mobilizarea a aproape 800 de miliarde de euro prin mecanisme multiple, inclusiv o flexibilitate fiscală sporită pentru investiţiile în domeniul apărării şi 150 de miliarde EUR în împrumuturi dedicate.”
El mai scrie şi că „între 2021 şi 2024, cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre ale UE au crescut deja cu peste 30 %, ajungând la o valoare estimată de 326 de miliarde EUR (aproximativ 1,9 % din PIB-ul UE) în 2024. Se preconizează că această traiectorie va continua, proiecţiile indicând o creştere suplimentară de 100 de miliarde EUR până în 2027. În acest context, transformarea complexului industrial de apărare al Europei reprezintă una dintre cele mai importante schimbări economice şi strategice ale deceniului, care va necesita, de asemenea, extinderea capacităţilor de producţie pentru apărare din Europa. Trump a reuşit să trezească industria din somnul lung al dividendelor de pace de după cel de-al Doilea Război Mondial. Unele dintre mişcările de pe burse ale companiilor din domeniul apărării au fost extreme, - un semn clar al cererii puternice şi al interesului speculativ. Cu toate acestea, euforia bruscă are un declanşator fundamental: Europa trece printr-o schimbare politică istorică. Piaţa a băgat deja în preţul acţiunilor o cantitate mare de optimism, reflectat în creşterile bruşte. În ciuda unei posibile supraevaluări acum, pe termen lung este posibilă o tendinţă ascendentă puternică a sectorului, bazată pe faptul că bugetele de apărare sunt preconizate să crească în următorii ani. Cu toate acestea, în această fază a evoluţiei pieţei, analiza tactică a dinamicii preţurilor acţiunilor ar putea fi crucială pentru investitori”.
