Bloomberg: Trump anunţă condiţiile pentru a nu retrage SUA din NATO şi a renunţa la cerinţa de 5% din PIB pentru apărare: cumpăraţi arme americane

Totodată, preşedintele american Donald Trump ar putea reduce cererea de cheltuire a cinci la sută din produsul intern brut pentru apărare dacă Europa sporeşte interoperabilitatea militară cu SUA şi investeşte mai mult în firmele americane de apărare, spun sursele Bloomberg.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat despre împărţirea sarcinilor NATO şi disparităţile de cheltuieli la reuniunea ministerială a apărării NATO de la Bruxelles, Belgia: „Suntem foarte dedicaţi alianţei NATO şi aliaţilor noştri, dar fără împărţirea sarcinii, fără a crea setul potrivit de stimulente pentru ca ţările europene să investească, atunci am fi forţaţi să încercăm să fim peste tot pentru toată lumea tot timpul. Care într-o lume a restricţiilor fiscale... pur şi simplu nu este realitatea... Trebuie să cheltuiţi mai mult pentru apărarea ţării voastre de pe acel continent".

Secretarul Hegseth a fost criticat pentru comentariile sale de ieri, care au fost văzute de mulţi ca o abandonare a continentului european. Astăzi, Hegseth a spus clar că nu are loc o astfel de abandonare, dar dacă partenerii europeni nu reuşesc să facă un pas înainte, SUA nu vor oferi o umbrelă de securitate convenţională pe termen nelimitat.

SUA au în Europa dislocaţi aproximativ 100.000 de militari, în peste 40 de baze. Peste 40.000 de militari americani sunt desfăşuraţi în ţările aliate din Estul Europei, aproximativ 4.000 în România, majoritatea la Kogălniceanu şi câteva sute la Deveselu.

În acest moment, doar 23 de state din cele 32 cheltuiesc peste 2 la sută din Produsul Intern Brut. Pe termen scurt, pare imposibil să se ajungă la baremul stabilit de Trump de 5 la sută din PIB. Nici SUA nu cheltuiesc atât, Pentagonul a primit 3,4 la sută din PIB pentru anul fiscal 2025.

În ultimul an, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu 11,7% în termeni reali, ajungând la 457 miliarde USD, 2024 marcând al zecelea an consecutiv de creştere.

Creşterea regională în 2024 a fost dominată de creşterea reală de 23,2% a bugetului german de apărare. Bugetele de apărare din alte ţări au crescut, de asemenea, semnificativ, cum ar fi Polonia, care a devenit al 15-lea cel mai mare cheltuitor de apărare la nivel global în 2024, de pe locul 20 în 2022.

Dacă membrii europeni NATO ar menţine rata de creştere din 2024, atunci cheltuielile pentru apărare ar ajunge la o medie de 3% din PIB în cinci ani şi de 5% în zece.

România a semnat contracte pentru achiziţii militare din Statele Unite de peste 13 miliarde de euro. Cele mai scumpe sunt pentru aeronavele F-35 (6,5 miliarde euro), sistemele de rachete antiaeriene PATRIOT (4 miliarde euro), sistemele de rachete terestre HIMARS (1 miliard euro), transportoarele Piranha 5 (1 miliard euro), la care se adaugă radare, instruire pentru piloţi şi diferite tipuri de muniţii de aproape 1 miliard de euro.

În 2024, România a cheltuit pentru apărare 7 miliarde euro (2,26% din PIB) din cele 9 miliarde euro planificate.

România are planificaţi pentru 2025 pentru Apărare 8,5 miliarde euro, 2,23%, dar poate ajunge la 2,5% prin credite de angajament

În 2025, Armata vrea să achiziţioneze sisteme de rachete antiaeriene cu rază medie şi mică, armament individual tip NATO, maşini de luptă a infanteriei, 2 nave de patrulare, 150 transportoare Piranha 5 etc.