06 aprilie 2019

Blindatele europene încotro?

Monitorul Apărării şi Securităţii

Sursă foto: Mediafax

Într-un potenţial conflict militar, forţele terestre sunt indispensabile pentru îndeplinirea obiectivelor strategice pe teren, iar aceste obiective nu pot fi atinse fără mobilitate şi protecţie. Iar pentru forţele terestre, vehiculele blindate, indiferent că sunt pe şenile, pe roţi sau destinate protecţiei împotriva minelor (MRAP), rămân fundamentale, oferind militarilor suficientă viteză în condiţii de siguranţă sporită şi putere de lovire - crescând atât plaja operaţională, cât şi eficacitatea combativă.

Proiectarea, producţia şi achiziţia vehiculelor blindate au avut mereu în vedere trei elemente principale: mobilitate, putere de foc şi protecţie. În contextul ameninţărilor curente şi al diversificării caracteristicilor spaţiului de luptă, trebuie luate în seamă şi alte elemente alături de cele principale, printre care letalitatea, autonomia, adaptabilitatea la diverse medii de confruntare, conectivitatea şi supravieţuirea.

Ţările membre ale UE deţin cel mai mare parc de blindate din lume, după Federaţia Rusă, dar lipsa unei cooperări eficiente în domeniul producţiei şi mentenanţei vehiculelor blindate  generează, prin diversitatea şi suprapunerea proiectelor naţionale individuale, pierderi de 25-100 de miliarde de euro pe an. Iar pierderile potenţiale, ca urmare a mozaicului tehnologic european în acest domeniu, sunt greu de cuantificat.

Proiectul de realizare a unei platforme unice europene destinată vehiculelor blindate se loveşte încă de interesele naţionale, dar este posibil ca situaţia să se schimbe după 2021, când Fondul European de Apărare va deveni operaţional.

** *

Pe la mijlocul primului război mondial, Marea Britanie a lansat pe câmpul de luptă primul prototip de tanc. Practic, această armă a scos lupta de tranşee din doctrina ducerii războiului. Ulterior, după sfârşitul războiului, Germania a dezvoltat prima variantă a tancului Panzer. Această armă s-a dovedit a fi extrem de eficientă în cel de-al doilea război mondial, mai ales în perioada de început, când diviziile de tancuri au fost vârful de lance al ofensivei armatei germane şi i-au asigurat succesul fulgerător atât pe frontul de Vest, cât şi în ofensiva împotriva Uniunii Sovietice. În aceeaşi perioadă, au fost dezvoltate şi alte tipuri de blindate care au fost folosite pentru transportul trupelor, pentru punctele de comandă sau centrele de transmisiuni.

Sfârşitul războiului a înregistrat, însă, o ofensivă tehnologică în acest domeniu, dominată de SUA şi URSS, care a continuat şi în perioada Războiului Rece.

În prezent, vehiculele blindate continuă să joace un rol esenţial în câmpul de luptă modern, de la desfăşurarea acţiunilor combative, până la sprijinul logistic. Fie că este vorba de tancuri, vehicule blindate de cercetare sau de luptă ale infanteriei, transportoare blindate, puncte de comandă mobile, centre de transmisiuni, destinate evacuării medicale sau sprijinului logistic, platformele blindate pot fi observate în orice teatru de operaţiuni sau  chiar în misiuni de impunere şi menţinere a păcii.

Iar producţia acestor platforme costă! Şi nu puţin.

După criza economică din 2008, a avut loc o revigorare a cheltuielilor pentru apărare, consecinţă a ameninţărilor în creştere la adresa securităţii europene în flancul estic şi sudic. Forţele armate europene au fost implicate mai mult în operaţii în afara teritoriului naţional, în Afganistan, Irak, Orientul Mijlociu şi nordul Africii. În acelaşi timp, ameninţările generate de migraţia masivă din zonele de conflict şi atacurile teroriste desfăşurate pe teritoriile naţionale au direcţionat echiparea, dotarea şi instruirea forţelor terestre şi către misiuni ”atipice”.

Studiile de specialitate indică faptul că viitoarele conflicte se vor desfăşura în medii dense, urbane, cu o densitate mare a populaţiei şi prevăd stratificarea acţiunilor militare pe mai niveluri, de la subteran la spaţiul cosmic. De aceea, Strategia Globală pentru UE (EUGS) 2016 prevede că statele membre au nevoie de toate echipamentele majore pentru a răspunde crizelor externe şi pentru a menţine Europa în siguranţă, iar fiecare stat membru al UE trebuie să deţină capabilităţi militare terestre, aeriene, spaţiale şi maritime care să acopere întregul spectrul de ameninţări, inclusiv factori determinanţi strategici.

Piaţa europeană a blindatelor

În timp ce UE constituie cea mai mare piaţă de armament din lume, cota de piaţă combinată a statelor sale membre în comerţul mondial cu arme în ultimii cinci ani abia atinge 17,3% - cu mult sub SUA (34%) sau Rusia (22%). UE se află într-un dezavantaj clar în comparaţie cu ambele mari puteri, care alocă o sumă substanţial mai mare de resurse sectorului lor militar. În plus, resursele statelor membre ale UE nu sunt combinate în mod eficient, ceea ce a dus la dublarea capacităţilor. De exemplu, UE deţine mai mult de 178 de sisteme majore de arme, în comparaţie cu 30 în SUA. Conform statisticilor oficiale ale UE, această lipsă de cooperare reprezintă o pierdere de 25-100 de miliarde de euro pe an.

În domeniul blindatelor diferenţa se menţine la aceleaşi cote. În timp ce în ţările UE sunt utilizate 17 tipuri diferite de tancuri, inclusiv AMX Leclerc (Franţa), Leopard 2 (Germania) şi PT-91 (Polonia), SUA se bazează pe o singură platformă - M1 Abrams. La maşinile de luptă ale infanteriei, statele UE folosesc 20 de tipuri diferite de vehicule de luptă pentru infanterie, în timp ce SUA se bazează doar pe două platforme.

Până la definirea noii platforme blindate europene, statele membre ale UE continuă să îşi modernizeze şi dezvolte parcurile naţionale de blindate, în aceeaşi formulă costisitoare şi ineficientă:

• Belgia va achiziţiona din Franţa 60 de vehicule de luptă blindate Jaguar şi 417 vehicule blindate multirol Griffon. Ambele contracte, în valoare de 1,2 miliarde dolari, prevăd livrări în perioada 2025-2030;

• Danemarca va achiziţiona 309 vehicule blindate Piranha V, în valoare de 650 milioane dolari. Noua tehnică va deveni operaţională în perioada 2018-2023;

• Finlanda va achiziţiona 100 de tancuri Leopard 2A6, second hand, din Olanda, contract estimat la 200 milioane euro;

• Franţa va fabrica pentru forţele armate 1.722 vehicule blindate multirol Griffon şi 110 vehicule de luptă blindate Jaguar. Noua tehnică va deveni operaţională în perioada 2020-2025;

• Germania va moderniza 104 tancuri Leopard 2 la configuraţia 2A7v prin firma Rheinmetall. Valoarea contractului este de 318 milioane de euro;

• Italia va produce 381 vehicule blindate multirol Freccia în baza unui contract în valoare de trei miliarde dolari. De asemenea, va moderniza 150 de tancuri Centauro la varianta Centauro II, contract în valoare de 180 milioane de dolari, contract câştigat ce companiile italiene Iveco Fiat şi Oto Melara;

• România va achiziţiona încă 12 vehicule blindate 8x8 PIRANHA III în valoare de 44,8 milioane dolari, producător General Dynamics European Land Systems - Mowag. De asemenea, la începutul anului 2018, România a semnat contractul pentru achiziţia a 227 vehicule blindate 8x8 Piranha V, în şase configuraţii, printre care post comandă mobil, evacuare medicală, vehicule de cercetare CBRN, contract în valoare de aproape 900 milioane euro. Din totalul vehiculelor, 30 vor fi produse în facilităţile General Dynamics European Land Systems - Mowag din Elveţia, iar celelalte vor fi produse în România, la Uzina Mecanică Bucureşti;

• Spania va achiziţiona 1.000 de vehicule blindate de luptă Piranha V.

Ce se poate face pentru a pune ordine europeană în acest domeniu?

Rolul şi avantajele PeSCo

PeSCo (Cooperarea Structurată Permanentă), alături de CARD (Programul de revizuire anuală coordonată a apărării) şi EDF (Fondul European de Apărare) asigură statelor membre sprijinul pentru sincronizarea programelor lor naţionale de dotare şi reduce fragmentarea sectorului apărării european.

Acest model de cooperare poate aduce beneficii financiare, operaţionale şi strategice statelor participante, prin:

  • producerea în comun, gruparea şi distribuirea de piese componente;
  • asigurarea mentenanţei în facilităţi comune;
  • dezvoltarea şi achiziţia aceloraşi tipuri de sisteme pentru modernizarea aceluiaşi tip de blindate;
  • achiziţia în comun de blindate care să nu mai impună cerinţe suplimentare de modernizare, de la acelaşi producător;
  • dezvoltarea în comun de noi platforme pornind de la concepţie, prototip, testare şi producţie.

La 6 martie 2018, Consiliul European a aprobat primul set de 17 proiecte propuse de statele membre care doresc să coopereze în cadrul PeSCo. Între acestea se regăseşte un proiect pentru blindate, la care participă trei state, Italia, Grecia şi Slovacia, care are ca obiectiv proiectarea şi construirea unui prototip al unui vehicul european blindat de luptă al infanteriei / vehicul amfibiu / vehicul blindat uşor. Toate vehiculele menţionate vor avea aceeaşi platformă, vor trebui să fie uşor dislocabile şi vor putea fi configurate în mai multe variante: vehicul de cercetare, vehicul de suport logistic, vehicul destinat unităţilor de sprijin, vehicul pentru comandă şi control, vehicul de asistenţă tehnică şi de evacuare medicală.

Dar oare ar fi eficientă o colaborare la nivel european în domeniul blindatelor? Un răspuns pozitiv este susţinut de câteva realităţi:

• statele membre EDA (European Defence Agency) şi statele partenere deţin un procent semnificativ din numărul total de vehicule blindate la nivel mondial, fiind depăşite doar de F.Rusă;

• vehiculele blindate din dotarea forţelor armate ale statelor europene sunt extrem de diverse ca număr de familii de vehicule, cu un grad considerabil de suprapunere în ceea ce priveşte cerinţele operaţionale;

• există un interes în rândul tuturor statelor europene pentru vehiculele blindate, cu o uşoară pondere către blindatele şenilate.

O colaborare multinaţională ar putea aduce beneficii pentru fiecare ţară participantă, atât economice cât şi militare, cum ar fi:

  • simplificarea procedurilor de achiziţie;
  • costuri mai reduse;
  • creşterea interoperabilităţii.

Pentru a îndeplini acest deziderat, va fi, însă necesar ca legislaţia fiecărei ţări să permită posibilitatea finanţării, dezvoltării şi achiziţiei în comun de capabilităţi militare.

La solicitarea EDA, corporaţia RAND a efectuat un studiu privind identificarea posibilităţilor de colaborare între statele europene în domeniul vehiculelor blindate. Scopul a fost de a schiţa abordările potenţiale de colaborare pentru dezvoltarea şi mentenanţa vehiculelor blindate de-a lungul întregului lor ciclu de viaţă.

Studiul a identificat cinci modele potenţiale de colaborare care ar putea oferi beneficii financiare, operaţionale şi strategice în comparaţie cu eforturile individuale naţionale în acest domeniu:

• combinarea şi partajarea pieselor de schimb;

• reparaţia capitală la o facilitate multinaţională comună;

• modernizarea modulară în comun - dezvoltarea şi achiziţionarea în comun a proceselor de modernizare a vehiculelor de acelaşi tip;

• achiziţionarea în comun, de la acelaşi furnizor, printr-o comandă unică, a unui vehicul blindat, fără modificări sau cu modificări foarte mici, pentru a răspunde cerinţelor operaţionale ale fiecărui stat;

• dezvoltarea unei platforme blindate comune care să poată fi utilizată pentru mai multe tipuri de blindate.

În acelaşi timp, studiul a identificat şi câteva limitări ale acestei cooperări:

• modul în care sunt percepute diversele forme de ameninţare la nivelul fiecărui stat;

• cerinţele operaţionale comune, dar şi particulare ale tehnicii blindate din diferite ţări;

• programele de cooperare bilaterale sau în alte formate, deja existente;

• capacitatea de producţie europeană a blindatelor şi gradul de fragmentare al acesteia.

 

Deocamdată, există doar speranţe. Inclusiv pentru România

Se remarcă absenţa din cadrul proiectului a marilor producători europeni de vehicule blindate, Franţa, Germania şi Marea Britanie, aceasta din urmă declinându-şi interesul pentru participarea de ansamblu la PeSCo. Ca urmare, este greu de anticipat astăzi care ar putea fi succesul unui demers de realizare a unei platforme europene comune destinată vehiculelor blindate şi în ce măsură statele membre vor fi dispuse să renunţe la proiectele naţionale din domeniu, în beneficiul unui viitor proiect comun. Probabil că acesta nu va avea forţa să coaguleze interesele naţionale, atât de divizate astăzi, privind controlul producţiei proprii de vehicule blindate. Este, însă, un subiect care ar trebui abordat de către Fondul European de Apărare.

Nu a fost încă lansată prima competiţie pe proiecte de dezvoltare de noi capabilităţi din istoria acestei iniţiative, dar este posibil ca, în perioada de maturitate a fondului, după anul 2021, să fie asumate şi obiective din sfera mijloacelor blindate de luptă.

Poate că, în acel moment, Rheinmetall va revitaliza proiectul comun româno-german realizat cu Uzina Automecanica de la Moreni în vederea fabricării, comercializării şi asigurării mentenanţei transportorului blindat de trupe 8x8 (TBT 8x8). Sau, poate, General Dynamics din România, va ajunge la concluzia că platforma industrială de la Moreni ar fi utilă pentru realizarea transportorului Piranha V şi chiar ar putea contribui, alături de Uzina Mecanică Bucureşti, la realizarea unei variante flotabile a vehiculului blindat Piranha V.

Raport Anual: Agenda de Securitate a anului 2018, pe scurt

Evenimente care au marcat anul 2018, pe diverse niveluri ale securității

  • National
  • European
  • Internațional