04 noiembrie 2020

Biden sau Trump, România trebuie să continue modernizarea armatei

Florin Jipa

Indiferent de cine va conduce America în următorii patru ani, Donald Trump sau Joe Biden, România trebuie să-şi dezvolte capacitatea de apărare, rămasă mult în urmă după 30 de ani de subfinanţare, dar viteza cu care se va realiza acest lucra va depinde de cine se va afla la Casa Albă.

Sursă foto: MApN

Din 2017, statul român a început alocarea a două procente pentru apărare şi a semnat contracte de aproape 8 miliarde de euro pentru echipamente noi, majoritatea din Statele Unite.

Cele mai scumpe echipamente militare cumpărate din SUA sunt sistemele de rachetele antiaeriene PATRIOT (4 miliarde euro), sistemele de rachete sol-sol HIMARS (1 miliard de euro) şi transportoarele Piranha 5 (1 miliard de euro).

Ieri, pe 3 noiembrie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat cererea României de a moderniza avioanele F-16 pentru un cost de 175,4 milioane de dolari, după ce în octombrie aprobase o altă cerere a MApN de a cumpăra sisteme de rachete antinavă de 300 milioane de euro.

Şi achiziţiile nu se opresc aici, MApN are ambiţii mari, de peste 5 miliarde de euro, pentru viitorul apropiat. Doreşte să semneze chiar anul acesta contractul pentru cele patru corvete, de 1,5 miliarde de euro, şi anii viitori pentru achiziţionarea rachetelor antiaeriene cu rază mică, foarte mică şi portabile de 3 miliarde de euro, drone de 300 milioane de euro etc.

Este drumul normal pe care trebuie să meargă România, cel al modernizării forţelor armate. Suntem stat membru NATO, cu patru structuri aliate pe teritoriul naţional, avem peste 1.000 de militari americani la Kogălniceanu şi Deveselu, dar România trebuie să poată să se apere şi singură. Are nevoie de structuri militare credibile, bine înarmate şi pregătite.

 

Donald Trump a presat ţările NATO să aloce 2% pentru apărare

În ultimii doi ani, Donald Trump a pornit un război cu ţările bogate din Europa membre NATO, precum Germania, Italia, Spania, pentru a le forţa să aloce două procente Apărării şi anul acesta a anunţat retragerea unei treimi dintre militarii americani staţionaţi în Germania, parte din ei urmând să fie redislocaţi în est, inclusiv în România.

Este clar că Trump va merge în continuare pe principiul America First şi va negocia cu şefii altor state achiziţii de armamente din State, aşa cum a făcut şi cu România.

Va da mai puţină importanţă Alianţei Nord-Atlantice, unde ţări precum Germania, Italia, Belgia au anunţat că nu vor aloca 2% din PIB pentru apărare, dar va strânge rândurile cu ţările din est, precum România, Polonia, Ţările Baltice şi Bulgaria care s-au conformat, au crescut bugetul pentru Apărare şi au cumpărat echipamente militare de zeci de miliarde din SUA.

Cu Trump preşedinte, o brigadă americană va fi dislocată în România şi Bulgaria, contribuind la interoperabilitatea militarilor, dar şi la descurajarea oricăror acţiuni ostile.

 

Joe Biden vrea reconcilierea transatlantică

Pe de altă parte, Joe Biden a anunţat că va pune din nou America în capul mesei şi va reface relaţiile transatlantice. Fără o presiune pentru un buget de 2% pentru Apărare, multe ţări NATO, în special cele din vest, vor renunţa la achiziţiile de armamente, în condiţiile unor ani post-pandemie unde economiile vor avea de suferit şi vor investi în capacităţi de producţie autohtone pentru a sprijini industria internă.

Fără o presiune externă, politicienii români care vor forma noul Parlament anul viitor vor trebui să răspundă la o întrebare grea: vor continua proiectele de înarmare cu aceeaşi viteză, care au reprezentat, în ultimii doi ani, aproximativ 40% din totalul investiţiilor României, sau se vor lua după celelalte ţări europene şi vor echilibra aceste cheltuieli cu celelalte domenii precum învăţământul, infrastructura, sănătatea etc.

Indiferent de răspuns, România trebuie să poată să se apere singură şi să-şi asigure o capacitate de apărare credibilă, care să descurajeze orice intervenţie străină, în condiţiile în care Regiunea Mării Negre este frământată de multe conflicte, iar cele două mari puteri regionale, Rusia şi Turcia, au început să-şi dispute zonele de influenţă.

Toţi politicienii români au fost de acord cu continuarea alocării de două procente pentru apărare, în următorii 10 ani, iar alegerile din Statele Unite nu ar trebui să schimbe această decizie.