10 mai 2020

Balcanii de Vest. Pandemie şi dezinformare

Stelian Teodorescu

Uniunea Europeană sprijină entităţile din Balcanii de Vest...Comisia Europeană a declanşat şi coordonează un răspuns european comun împotriva pandemiei coronavirusului, fiind luate măsuri hotărâte pentru a consolida sectoarele de sănătate publică şi a atenua impactul social şi economic. Astfel, la 8 aprilie, Comisia Europeană a stabilit un plan de măsuri destinat sprijinirii eforturilor ţărilor partenere în combaterea pandemiei coronavirusului.

Sursă foto: Hepta

Pentru a susţine aceste acţiuni, UE va asigura pentru toate ţările partenere un sprijin financiar care se ridică la peste 15,6 miliarde de euro. UE asigură un sprijin financiar pentru toate regiunile din vecinătate - 2,1 miliarde de euro pentru Sud, 962 milioane de euro pentru ţările partenere din Est şi 800 milioane de euro pentru Balcanii de Vest şi Turcia, din care peste 410 milioane de euro pentru toate entităţile din Balcanii de Vest.

Comisarul pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: "Ca parte a răspunsului nostru global la pandemia de coronavirus, redirecţionăm peste 3,8 miliarde de euro de fonduri prevăzute pentru Balcanii de Vest şi vecinii noştri spre est şi spre sud, pentru un răspuns urgent la criza de sănătate, pentru consolidarea sistemelor de sănătate şi pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei."

Pentru a limita răspândirea pandemiei COVID-19 şi pentru a-i diminua efectele, preşedinţia croată a Consiliului UE a decis să amâne, până la 15 mai, toate reuniunile informale, programate să aibă loc în Croaţia. De asemenea, summitul şefilor de stat şi de guvern din UE şi Balcanii de Vest, a fost amânat pentru luna iunie 2020. În cazul în care condiţiile nu permit organizarea summit-ului ”live”, liderii se vor întâlni în cadrul unei videoconferinţe.

 

... şi combate dezinformarea

În contextul creat de pandemia coronavirusului, în UE şi în alte părţi ale lumii, mesajele concertate de dezinformare încearcă să identifice zonele vulnerabile şi să încurajeze neîncrederea în capacitatea instituţiilor statelor democratice de a oferi răspunsuri eficiente. În acest context, preşedinta Comisiei Europene, Ursula Gertrud von der Leyen, a cerut companiilor, dar şi publicului, să facă mai mult pentru oprirea răspândirii dezinformării online.

În ultima perioadă, Rusia şi China au încercat să minimalizeze răspunsul Europei la criză, prin promovarea unor mesaje atât în ​​interiorul blocului comunitar, cât şi în Balcanii de Vest şi în alte părţi ale lumii, conform cărora UE nu a combătut pandemia şi că Moscova şi Beijingul au fost singurele care au oferit o strategie robustă de combatere a COVID-19.

Interacţiunile chineze cu regiunea balcanică au fost, istoric, limitate în termeni
de substanţă geopolitică reală. Cu toate acestea, lansarea iniţiativei Belt and Road (BRI), introdusă în 2013, a permis Chinei să devină un jucător mai vizibil şi mai asertiv în regiune. Rusia şi-a limitat activităţile în regiune la perturbarea viziunilor strategice ale UE şi NATO privind pregătirea şi realizarea integrării totale a regiunii.

Dezinformarea în ceea ce priveşte pandemia COVID-19 continuă să se prolifereze şi în Balcanii de Vest, ca şi în întreaga lume, cu consecinţe potenţial dăunătoare pentru sănătatea publică şi pentru un proces de comunicare eficientă pe timpul acestei crize. Potrivit unei aprecieri a Serviciului European de Acţiune Externă, Rusia şi China utilizează dezinformarea în actuala pandemie pentru promovarea propriilor interese.

Grupul East Stratcom, al cărui mandat include eliminarea de ştiri false provenite din Rusia, a precizat că de la sfârşitul lunii ianuarie au existat peste 150 de cazuri de dezinformare legate de criza de sănătate globală. Acest proces include şi informaţii potrivit cărora UE a fost pe punctul de a se prăbuşi din cauza răspunsurilor ineficiente ale guvernelor statelor membre pentru contracararea pandemiei COVID-19. De asemenea, East Stratcom mai afirmă că presă rusă şi-a intensificat eforturile pentru a evidenţia pregătirea Rusiei în faţa actualei pandemii, dar şi cu privire la ajutorul rus acordat Italiei. Aceste teme au fost răspândite şi în cadrul reţelelor de socializare, prin intermediul RT şi Sputnik.

Până în prezent, aceste mesaje nu au fost încă răspândite unei audienţe largi, în majoritatea lor rămânând atractive pentru publicul pro-rusesc şi pro-chinezesc online, din ţări precum Italia, Spania şi Grecia.

Temele care vizează UE şi sunt promovate de mai multe reţele / surse interne, inclusiv în Balcanii de Vest, sunt:

● "UE nu face faţă pandemiei şi urmează să se prăbuşească";

●  "UE este egoistă şi îşi trădează propriile valori";

●  "proiectul global" chinez este superior UE;

●  "criza dezvăluie părtinirea pro-sârbă a UE" - mesaj transmis în Kosovo.

La nivel global, afirmaţiile conform cărora UE se dezintegrează în contextul COVID-19 sunt într-un trend ascendent. Printre informaţiile publicate cu privire la COVID-19 de RT şi Sputnik, au fost înregistrate şi teme precum "virusul a fost creat de om"" sau "răspândit intenţionat", acestea înregistrând mai multă căutare în mediile sociale decât alte subiecte de interes. Dezinformarea şi falsele sfaturi de sănătate cu privire la COVID-19 continuă să circule pe reţelele de socializare, în contradicţie cu îndrumările oficiale ale OMS şi politicile interne ale platformelor online. De exemplu, Sputnik Deutschland promovează pe Facebook şi Twitter afirmaţia că "spălarea mâinilor nu ajută".

În China, mass-media de stat promovează teorii neprobate despre originea COVID-19, fiind supra-evidenţiată şi recunoştinţa unor lideri europeni ca răspuns la ajutorul chinezesc.

În Balcanii de Vest, teoriile conspiraţiei care sugerează că "virusul este o armă biologică americană" sau "un pretext pentru o invazie străină" continuă să se afle într-o tendinţă semnificativ de ridicată, criza COVID fiind legată şi de o altă ipoteză inflamatorie conform căreia UE "întoarce spatele" Balcanilor de Vest.

Eforturile Rusiei, din ultimii ani, de a-şi extinde influenţa în această regiune, au cauzat îngrijorări în rândul analiştilor şi politicienilor din Occident, dar mai ales în contextul actual provocat de pandemia de coronavirus.

În zilele noastre „Rusia contribuie la promovarea dezinformării şi propagandei chineze (cu care se întâlneşte pe linii de agresivitate şi ideologie comune, n.n.), conform căreia democraţiile occidentale nu sunt în măsură să ajute şi să-şi salveze oamenii şi că doar ţări puternice, precum Rusia şi China, sunt capabile să gestioneze coronavirusul." În context, este de remarcat că o piesă cheie de dezinformare, răspândită atât de China, cât şi de Rusia - şi apoi repetată de guverne prietenoase precum Iranul - este o acuzaţie fără fond conform căruia coronavirusul, care a fost localizat în decembrie 2019 în oraşul chinez Wuhan, a fost adus, de fapt, de către personalul militar infectat din SUA care a participat la Jocurile Mondiale Militare din octombrie 2019, desfăşurate în China.

 

Certitudini europene cu... China la poarta Balcanilor

Preocupările UE cu privire la rolul Rusiei în regiune rămân prioritare, dar nu ar trebui să distragă atenţia de la ceea ce este acum numită o provocare majoră în Balcanii de Vest şi anume China, un nou actor internaţional venit în regiune şi care oferă propriile alternative de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, încercând să contracareze modelul oferit de UE.

Comisarul UE pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, a declarat: "Europa se confruntă cu o criză de sănătate publică fără precedent, dar chiar şi în aceste momente dificile vom fi întotdeauna acolo pentru partenerii noştri din Balcanii de Vest, pe care îi vom ajuta să îşi acopere nevoile imediate pentru sistemele lor de sănătate, precum şi să promovăm măsuri pe termen lung pentru atenuarea impactului socio-economic al crizei coronavirusului şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii din regiune."

Având în vedere că actualei perioade marcate de pandemia COVID-19 îi va urma o perioadă de schimbare profundă în plan economic, putem aprecia că va urma o perioadă dificilă pentru guvernele entităţilor din Balcanii de Vest, care vor trebui să înţeleagă şi să decidă foarte rapid modul în care să se angajeze creativ şi pragmatic în procesul de integrare în UE.

Activarea şi în această regiune a "diplomaţiei măştilor de protecţie", coroborată cu strategia chineză de investiţii şi creditare, precum şi cu primirea pozitivă a mesajelor Beijingului în unele capitale, arată că o competiţie geopolitică în Balcanii de Vest nu mai este doar între Rusia şi Occident.

Acum, cursa pentru influenţă regională se desfăşoară într-un triunghi competiţional care implică Rusia, China şi Occidentul, rezultatul devenind imprevizibil.