BALCANII DE VEST - Evenimente importante văzute de la BUCUREŞTI Iulie 2018

În această formă, dialogul este foarte aproape să-şi atingă limitele, deoarece părţile implicate direct, Belgradul şi, respectiv, Priština, doar îşi expun poziţiile, în timp ce UE pare a nu fi capabilă (sau nu manifestă suficient interes) să identifice pârghii prin care să convingă ambele părţi să-şi apropie poziţiile şi să identifice soluţii de compromis. În acest context, poziţiile părţilor rămân diametral opuse, singurele elemente pozitive fiind[i] reafirmarea angajamentului celor două părţi pentru continuarea dialogului şi abţinerea de la acţiuni unilaterale.

Reuniunea din 18.07.2018 s-a desfăşurat în condiţii oarecum diferite de cele anterioare. Belgradul a fost încurajat în respingerea recunoaşterii necondiţionate a independenţei Kosovo de retragerea (revocarea) deciziilor de recunoaştere a independenţei Kosovo de către mai multe state, în timp ce la Priština s-a manifestat o frustrare deosebită atât din această cauză, cât şi ca urmare a tergiversării de către UE a deciziei de liberalizare a regimului de vize pentru ”cetăţenii kosovari”. Până la 18.07, nu au fost eliminate consecinţele reacţiei oarecum emoţionale ale Prištinei faţă de intrarea fără aprobare pe teritoriul ”R.Kosovo” (26.03.2018) a directorului Oficiului pentru Kosovo şi Metohija din Guvernul Serbiei, Marko ÐURIĆ, oficialul sârb fiind reţinut în urma unor intervenţii în forţă în nordul Kosovo a unor forţe speciale ale Poliţiei kosovare (KP)[ii]. Oficialul sârb a fost eliberat în aceeaşi zi şi ”deportat” în Serbia, în urma unor avertismente de la Belgrad. Un incident similar a avut loc cu doar opt zile înainte de reuniune, când KP a reţinut pentru scurt timp mai mulţi etnici sârbi din Kosovo (din zonele Kamenica şi Gnjilane), care ar fi acţionat împotriva ordinii constituţionale a ”R.Kosovo” (mai precis, făceau campanie împotriva angajării etnicilor sârbi în Forţele de Securitate ale Kosovo/KSF). Această ultimă acţiune a KP a avut loc în aceeaşi zi când la Londra se încheia o ”reuniune de succes” în cadrul ”Procesului de la Berlin” (10.07.2018). Nu în ultimul rând, runda de dialog din 18.07 s-a desfăşurat în condiţiile în care preşedintelui H.THAÇI îi este contestată, de către mai multe partide albaneze de la Priština, calitatea de reprezentant şi negociator din partea ”R.Kosovo”, cu puteri discreţionare în dialogul cu Belgradul.

În aceste condiţii, ambii şefi de delegaţie au calificat discuţiile din 18.07 drept dificile (preşedintele kosovar chiar le-a numit ca fiind „cele mai grele de până acum”).

Belgradul este conştient că, pentru a avansa în parcursul său european, va trebui să încheie un acord cu Priština, care ar putea recunoaşte indirect independenţa ”R.Kosovo”, dar este improbabil să accepte acest lucru, atât timp cât nu va obţine garanţii reale pentru securitatea etnicilor sârbi şi a proprietăţilor acestora din ”R.Kosovo”. Momentan, acest lucru nu este posibil, deoarece Priština şi o parte a comunităţii internaţionale (inclusiv statele membre ale UE şi NATO care au recunoscut independenţa ”R.Kosovo”) susţin ca Asociaţia Municipalităţilor Sârbe din Kosovo (ZSO) să fie înfiinţată în conformitate cu actuala Constituţie şi actualele legi din ”R.Kosovo”, în timp ce Belgradul doreşte armonizarea acestora cu Statutul ZSO care decurge din Acordul de la Bruxelles din 19.04.2013.

Pentru consolidarea poziţiilor sale în negocierea cu Priština, Belgradul va continua campania diplomatică pentru revocarea hotărârilor de recunoaştere a independenţei ”R.Kosovo”. Următoarea ”ţintă” a Belgradului în acest sens ar putea fi R.A.Egipt, în condiţiile în care această ţară a recunoscut independenţa Kosovo doar verbal (printr-o declaraţie a preşedintelui), fără vreo notă diplomatică sau hotărâre a parlamentului sau guvernului.

Problema migranţilor în Bosnia şi Herţegovina folosită în lupta politică

Problema migranţilor în Bosnia şi Herţegovina (BiH), ca multe alte probleme din această ţară, este utilizată în lupta politică internă, cu precădere între ”entitatea sârbă” din BiH (Republica Srpska/RS), pe de-o parte, şi autorităţile centrale ale BiH şi cele ale Federaţiei BiH (Federaţia croato-musulmană), de cealaltă parte. Dacă este indubitabil că în BiH există fenomenul migraţiei ilegale şi că acesta s-a intensificat în anul 2018, tot aşa de sigur este că agravarea acestui fenomen se datorează cel mai mult cooperării insuficiente dintre autorităţile de la Banja Luka şi cele de la Sarajevo. O parte din vină o au, desigur, organizarea stufoasă a BiH şi împărţirea competenţelor între autorităţile de la mai multe niveluri. Competenţe în combaterea migraţiei ilegale au atât autorităţile centrale, prin Serviciul pentru Afacerile cu Străinii (SPS) al Ministerului Securităţii al BiH, cât şi structurile de afaceri interne (atât de la nivelul entităţilor, cât şi la nivelul BiH). Mai mult, au fost create şi organisme ad-hoc cum ar fi Corpul de Coordonare pentru Problemele Migraţiei/KTPM.

[ii] În coordonare cu Belgradul, reprezentanţii ”Listei Sârbe” şi-au suspendat activitatea în plenul guvernului de la Priština şi îndeplinesc doar sarcini ”tehnice” în ministerele pe care le conduc.

Potrivit datelor Poliţiei de Frontieră a BiH (GP BiH), la începutul lunii iulie 2018, în BiH erau înregistraţi 8.081 de migranţi ilegali, în timp ce 7.424 de străini şi-au exprimat intenţia de a solicita azil în BiH, dar doar 686 au şi înaintat o astfel de solicitare. Potrivit mass-mediei din BiH, datele nu sunt complete şi nu ar include datele centralizate ale SPS, din cauză că, la 22.06.2018, ca urmare a unor inundaţii, au fost afectate spaţii şi servere ale SPS.

Structurile abilitate pentru problemele migranţilor semnalează că mulţi migranţi stau în condiţii improprii, sub cerul liber, în timp ce autorităţile, în coordonare cu UE şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (IOM), caută soluţii. Deficienţele în gestionarea problemei migranţilor în BiH provoacă riscuri umanitare, dar şi de securitate. În Cantonul Una-Sana/USK (zona cea mai afectată din BiH din cauza crizei migranţilor) se intenţionează amenajarea a 50 de corturi, donate de Austria. KTPM doreşte amenajarea unor facilităţi ale companiei ”Agrokomerc” din Velika Kladuša, pentru cazarea a 500 de migranţi, dar reprezentanţii UE sunt reticenţi faţă de acest proiect, deoarece acel sediu al ”Agrokomerc” este prea aproape de graniţa cu Croaţia (respectiv, de graniţa UE). În opinia KTPM, prin amenajarea centrului pentru migranţi în spaţiile ”Agrokomerc” de la Velika Kladuša ar fi aduşi acolo migranţi care în prezent se află în Bihać. În paralel, IOM, în colaborare cu parteneri internaţionali, va acţiona pentru amenajarea hotelului ”Sedra” (din Cazin) şi a altor facilităţi pentru cazarea migranţilor pe teritoriul USK. La 04.07.2018, autorităţile centrale ale BiH şi ale Federaţiei BiH au reglementat condiţiile de folosire de către SPS a Cazărmii ”Ušivak” din Hadžići[i], pentru cazarea migranţilor.

Ministerul Securităţii al BiH a întocmit un plan de măsuri, care conţine cinci obiective prioritare, 17 măsuri şi 73 de activităţi. Cele cinci obiective operative sunt:

- consolidarea GP BiH;

- consolidarea capacităţilor SPS şi ale Departamentului pentru imigrare al Ministerului Securităţii;

- realizarea acordurilor privind readmisia şi consolidarea capacităţilor de realizare a readmisiei;

- consolidarea capacităţilor în domeniul azilului;

- intensificarea luptei împotriva traficului cu migranţi.

Încă de la declanşarea crizei migranţilor în BiH, continuând şi în anul 2018, autorităţile RS, în frunte cu preşedintele entităţii, Milorad DODIK, dovedesc fermitate în a respinge amenajarea oricăror facilităţi de cazare a migranţilor pe teritoriul RS, acest fapt generând o dispută permanentă cu autorităţile BiH şi cele ale Federaţiei BiH.

***

În luna iunie 2018, autorităţile RS au fost de acord să detaşeze poliţişti în sprijinul GP BiH, inclusiv pentru patrulare în teren în zonele critice, unde s-a observat un număr mai mare de migranţi ilegali[ii]. În continuare, însă, Banja Luka a respins posibilitatea creării de centre de cazare, chiar şi temporară, a migranţilor pe teritoriul RS.

În conformitate cu dispoziţiile autorităţilor politice de la Banja Luka, 60 de poliţişti din R.Srpska au fost angajaţi în sprijinul GP BiH (în zonele Trebinje, Foča şi Zvornik), autorităţile de la Sarajevo dorind o suplimentare cu 30 de poliţişti din RS şi în zonele Zvornik şi Janja.

Se apreciază că problemele legate de migranţi ar putea escalada în perioada următoare, ca urmare a lipsei resurselor financiare, deoarece Crucea Roşie din BiH a anunţat că mijloacele financiare sunt aproape de epuizare. KTPM opinează că finanţarea migranţilor trebuie preluată de către UNHCR. Din datele disponibile rezultă, însă, că nu sunt bani nici pentru finanţarea deplasărilor în teren ale celor 60 de poliţişti din RS, angajaţi în sprijinul GP BiH.

Fără îndoială, fenomenul migraţiei ilegale există în BiH şi au fost întreprinse măsuri pentru gestionarea acestuia, în colaborare cu UE şi IOM. Se poate aprecia, însă, că măsuri concrete au fost adoptate cu întârziere de către autorităţile centrale ale BiH, probabil şi din cauză că s-a sperat ca vechea ”Rută Balcanică” (din R.Macedonia, prin R.Serbia, spre Croaţia şi Ungaria) să nu fie modificată prin BiH.

Este de aşteptat ca autorităţile de la Banja Luka să respingă în continuare orice proiect de amenajare de spaţii de cazare pentru migranţi pe teritoriul RS, fapt ce va creşte presiunea politică şi mediatică asupra autorităţilor centrale ale BiH şi asupra autorităţilor din Federaţia BiH.

Deşi, la un moment dat, s-a vorbit în mass-media din BiH despre o anumită ”toleranţă” a populaţiei musulmane locale faţă de migranţii ilegali (majoritatea provenind din state musulmane) şi chiar de o ”rută a moscheilor”, în realitate populaţia din zonele unde sunt concentrări de migranţi (ex. Cantonul Una-Sana) este nemulţumită de problemele ce au apărut din cauza migranţilor (salubrizare, incidente, posibilitatea escaladării acestora etc.). Această situaţie are ca efect generarea de critici şi presiuni la adresa autorităţilor centrale şi a entităţii croato-musulmane (Federaţia BiH).

În disputa privind cauzele creşterii numărului de migranţi ilegali în BiH este implicat şi factorul politic, autorităţile din BiH şi Federaţia BiH acuzând Serbia, deoarece aceasta a eliminat regimul de vize pentru cetăţenii unor state, între care se numără şi Iranul, iar de atunci, în opinia factorilor politici de la Sarajevo, a crescut numărul de migranţi ilegali iranieni pe teritoriul BiH.

În viitor este probabilă şi o angajare mai mare a Ministerului Apărării al BiH în gestionarea problemei migranţilor din BiH[iii].

În condiţiile în care este puţin probabil ca migranţii ilegali din BiH să ajungă rapid în Croaţia[iv], este de aşteptat o acumulare de tensiuni şi nemulţumiri, atât în rândul migranţilor, cât şi în rândurile populaţiei locale. Pe acest fond, creşte şi probabilitatea incidentelor în care sunt implicaţi migranţi şi localnici.

Evoluţii în ”dosarul macedonean”

Actuala opoziţie macedoneană, condusă de VMRO-DPMNE, dar şi preşedintele macedonean, se opun în continuare ratificării acordului dintre Skopje şi Atena, semnat la 17 iunie a.c. şi ratificat de parlamentul macedonean la 20 iunie, referitor la schimbarea numelui constituţional al ţării (în Republica Macedonia de Nord), şi cer organizarea unui referendum pe această temă.

În zilele de 18 şi 19 iulie, liderii partidelor parlamentare din R.Macedonia s-au reunit pentru a decide întrebarea care se va pune la referendumul presupus că se va desfăşura în această toamnă, referitor la validarea acordului dintre Skopje şi Atena. Reuniunile nu au condus la vreun rezultat, astfel că discuţiile pe această temă vor continua.

Una dintre variantele de întrebare la referendum, anunţată de premierul Zoran ZAEV, este: ”Sunteţi de acord cu aderarea la UE şi NATO, cu acceptarea Acordului dintre R.Macedonia şi R.Elenă?”

Între timp, în R.Macedonia se duce un război mediatic privind intervenţia Moscovei pentru a zădărnici aderarea acestei ţări la NATO. Cel mai elocvent element se referă la acuzaţiile la adresa unui om de afaceri rus stabilit în Grecia (Ivan Ignatievici SAVVIDI[v]), care ar fi finanţat proteste violente pe teritoriul macedonean la care ar fi participat simpatizanţi ai opoziţiei şi microbişti[vi], în luna iunie a.c. Omul de afaceri şi ambasada rusă la Skopje au negat categoric orice acuzaţie de amestec în protestele din R.Macedonia împotriva acordului cu Grecia. Mai mult, ambasada rusă din R.Macedonia l-a criticat şi pe premierul macedonean Z.ZAEV, care ar fi susţinut public aceste alegaţii. În context, reprezentanţa diplomatică rusă a afirmat că declaraţiile lui Z.ZAEV pun sub semnul întrebării sinceritatea eforturilor guvernului macedonean de a edifica relaţii bune cu Moscova.

***

Până la implementarea acordului istoric cu Grecia, autorităţile de la Skopje mai au de depăşit multe probleme, cea mai dificilă fiind legată de opoziţia fermă a unor partide şi a unei părţi a populaţiei faţă de modificarea numelui ţării şi faţă de alte modificări, considerate ca fiind o ”trădare” a istoriei şi o renunţare la elemente de identitate naţională.

În demersurile de aderare la UE şi NATO, cu acceptarea acordului cu Atena, guvernanţii actuali de la Skopje sunt susţinuţi de către toate statele membre ale celor două organizaţii, astfel că puterea poate jongla cu caracterul viitorului referendum: obligatoriu sau consultativ? Miza este mare, deoarece chiar dacă puterea are mai mulţi votanţi decât opoziţia, pentru a fi valid, la referendum trebuie să participe 50%+1 din numărul total de cetăţeni cu drept de vot.

Rămâne deschisă, totodată, posibilitatea unor proteste, atât în perioada de campanie înaintea referendumului, cât şi după referendum, mai ales dacă puterea va declara rezultatul referendumului drept consultativ, iar acesta va fi invalidat.

Marea Britanie rămâne angajată ferm în Balcanii de Vest

Marea Britanie va dubla la aproape 80 de milioane de lire sterline (aproximativ 90 de milioane de euro) resursele financiare destinate sprijinirii regiunii Balcanilor de Vest şi, în acelaşi timp, va creşte numărul personalului din structurile de securitate din regiune angajate în lupta împotriva crimei organizate.

O sumă suplimentară de un milion de lire sterline a fost alocată pentru a sprijini regiunea să abordeze probleme dificile moştenite, inclusiv suportul acordat organizaţiilor care lucrează pentru identificarea cele 12.000 de victime rezultate după conflictele anilor 1990 şi despre care nu se cunoaşte nimic până în prezent. Este semnificativ de subliniat că, în pofida faptului că Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea Europeană (UE), acţiunile guvernului britanic, care includ îmbunătăţirea capacităţii de luptă împotriva atacurilor cibernetice a ţărilor din Balcanii de Vest şi extinderea prezenţei Forţei Strategice de Rezervă Pan-Balcani în regiune, au arătat că rămâne angajat în asigurarea stabilităţii regiunii.

În acest context, este edificatoare declaraţia premierului Theresa MAY, făcută înaintea summitului Balcanilor de Vest, defăşurat sub egida iniţiativei "Procesul de la Berlin", la Londra, în perioada 09-10.07.2018: "istoria arată că o regiune a Balcanilor de Vest stabilă şi sigură înseamnă o Europă mai stabilă şi mai sigură".

Structurile de crimă organizată din toate entităţile din Balcanii de Vest, precum şi cea din Albania, au o prezenţă semnificativă în Marea Britanie. Un exemplu elocvent în acest sens este cel al unei reţele de crimă organizată care, conform estimărilor, a introdus în Marea Britanie, în medie, peste 8.000 de kg de cocaină pe an, marfă cu o valoare estimată de 800 de milioane de lire sterline.

În acest context, sunt de evidenţiat măsurile de răspuns care includ lansarea Observatorului pentru Criminalitatea Organizată din Balcani, împreună cu guvernele Austriei şi Norvegiei, dar şi cele care presupun instruirea şi consilierea în domeniul securităţii cibernetice, inclusiv pentru sprijinul direct acordat echipelor pentru situaţii de urgenţă din Serbia şi Muntenegru şi pentru schimbul de informaţii, pentru care este prevăzută suma de un milion de lire sterline.

Albania şi Macedonia vor deschide, în 2019, discuţiile de aderare la UE

După o lungă dezbatere, Consiliul European (CE) a ajuns la un consens cu privire la progresul realizat de Macedonia şi Albania în procesul integrării europene, concluzionând că Skopje şi Tirana vor putea începe discuţiile de aderare în iunie 2019, în contextul în care îndeplinesc condiţiile impuse până în prezent.

***

Comisia Europeană, Parlamentul European, precum şi state membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv Grecia, au dat lumină verde procesului, în pofida opoziţiei iniţiale exprimate de Franţa şi Olanda. Este semnificativ de subliniat poziţia oficială prezentată de preşedintele Franţei, Emmanuel MACRON, privind extinderea UE în regiunea Balcanilor de Vest, la summitul ce a avut loc la Sofia, în mai 2018, acesta declarând că o viitoare extindere a UE nu se poate face înainte de a fi realizată o reformă reală care să permită o aprofundare şi o mai bună funcţionare a UE. Această poziţie a preşedintelui Franţei este în concordanţă şi cu discursul susţinut în marele amfiteatru al Universităţii de la Sorbona, în septembrie 2017, unde, în faţa a sute de studenţi francezi şi străini, preşedintele Franţei a propus o serie de proiecte-cheie la nivel european, dar şi o metodă pentru a elabora o foaie de parcurs a UE pentru următorul deceniu.  Politica Franţei pare a fi influenţată atât de efectele generate de populismul dezvoltat în Europa de Est, cât şi de politicile impuse de partidele naţionaliste franceze, populiste. Aderarea Balcanilor de Vest la UE ar putea deveni un instrument electoral în campania pentru alegerile pentru Parlamentul European, din 2019.

Macedonia invitată să înceapă discuţiile pentru aderare la NATO

În contextul desfăşurării lucrărilor Summitului NATO de la Bruxelles, Macedonia a fost invitată să înceapă discuţiile pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Conform declaraţiilor Secretarului General al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Jens STOLTENBERG, acesta l-a informat printr-o scrisoare oficială pe premierului Macedoniei, Zoran ZAEV, cu privire la începerea acestui proces, cel mai probabil decizia fiind adoptată în contextul încheierii acordului ce prevede soluţionarea diferendului dintre Atena şi Skopje cu privire la denumirea statului macedonean.

Secretarul General al NATO a subliniat că "de mulţi ani, membrii forţelor armate macedonene au participat la misiunile Aliate, ajutând la aducerea păcii şi securităţii în Afganistan, fapt ce a făcut ca uşa aderării la Alianţă să rămână deschisă".
El a subliniat că acordul privind problema denumirii statului macedonean la care au ajuns guvernele de la Skopje şi Atena a eliminat obstacolul care bloca începerea discuţiilor de aderare.

La 19.07.2018, Parlamentul R.Macedonia a adoptat o Declaraţie privind sprijinirea procesului de aderare la NATO.

***

Rezultatul recentului summit NATO poate fi interpretat ca pozitiv pentru R.Macedonia, respectiv ca un progres faţă de cel din 2008 (de la Bucureşti). Astfel, practic, ambele declaraţii, din 2008 şi 2018, condiţionează aderarea R.Macedonia la NATO de soluţionarea diferendului cu Grecia, declaraţia din 2018 punând accentul pe faptul că este permisă începerea imediată a negocierilor, dar momentul aderării va avea loc după finalizarea procedurilor de depăşire a diferendului cu Grecia.

Motivele acestei abordări de către NATO a ”dosarului” macedonean sunt, cel mai probabil, aceleaşi ca în cazul acceptării aderării Muntenegrului la Alianţa Nord-Atlantică (în pofida faptului că nu sunt îndeplinite multe alte condiţii): dorinţa de a reduce influenţa Moscovei în spaţiul balcanic, mai precis, de a minimaliza posibilităţile Moscovei de a interveni pe scena politică de la Skopje.

La această decizie a Alianţei au contribuit decisiv îmbunătăţirea relaţiilor dintre Skopje şi Sofia (în 2017) şi sprijinul dat guvernanţilor de la Skopje de către majoritatea partidelor etnicilor albanezi din R.Macedonia (odată cu formarea noii coaliţii de guvernare, în vara anului 2017).

Concluzionând, putem aprecia că invitarea Macedoniei pentru a începe discuţiile în vederea aderării la NATO poate fi considerată un progres semnificativ realizat nu numai pentru statul macedonean ci, mai ales, pentru viitorul euroatlantic al regiunii Balcanilor de Vest. Nu trebuie să uităm faptul că diferendul dintre Macedonia şi Grecia, cu privire la denumirea statului macedonean, a constituit, alături de problema statutului Kosovo, un obstacol major pentru definirea unei perspective clare cu privire la integrarea europeană a Balcanilor de Vest.

Albania găzduieşte sediul Fondului pentru Balcanii de Vest

În data de 19.07.2018, Parlamentul albanez a ratificat Acordul privind ţara gazdă, semnat între Fondul pentru Balcanii de Vest (FBV) şi Republica Albania.
Acest eveniment reprezintă o etapă importantă pentru FBV din punctul de vedere al sprijinului politic şi strategic, dar şi pentru că, prin acest acord, ţara gazdă, Albania, oferă FBV condiţiile funcţionale pentru operaţiunile zilnice (angajamentul părţii albaneze este dedicat nu numai părţilor contractante ale FBV, ci şi partenerilor implicaţi în crearea şi dezvoltarea acestui fond).

În acest context, ministrul pentru Europa şi afaceri externe din Albania, Ditmir BUSHATI, în timpul dezbaterilor din parlament, a subliniat: "Susţinem cu tărie această iniţiativă! Prezenţa acestui sediu regional în Tirana arată clar maturitatea Albaniei şi rolul său din ce în ce mai mare în regiune, în ceea ce priveşte politica externă ".

Acordul menţionat va intra în vigoare oficial în 15 zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial.

***

În cadrul reuniunii anuale (Praga, 13.11.2015) a miniştrilor afacerilor externe din ţările din Grupul de la Visegrad (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia) / V4 şi ţările din Balcanii de Vest, la care au participat şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans TIMMERMANS, şi ministrul, de la acea dată, al afacerilor externe ale Marii Britanii, Philip HAMMOND, a fost semnat Acordul privind înfiinţarea Fondului pentru Balcanii de Vest (FBV).

Acordul a fost semnat de miniştrii afacerilor externe din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia, Kosovo şi Serbia. Înfiinţarea FBV urmăreşte finanţarea proiectelor mici şi mijlocii în domenii precum educaţia, cultura, mediul, cooperarea în domeniul tineretului, cooperarea transfrontalieră etc. Cu ocazia aceleiaşi reuniuni s-a stabilit ca sediul FBV să fie la Tirana.

Putem aprecia că, prin semnarea acestui acord, s-au pus bazele unei cooperări constructive pe termen lung între ţările din regiunea Balcanilor de Vest şi V4.

FBV are la bază modelul Fondului Internaţional Vişegrad (FIV)[vii] şi are ca scop creşterea interacţiunii dintre diverşi actori din regiune prin consolidarea valorilor comune şi a cooperării în diferite domenii de interes comun.

Statul sârb preia conducere Aeroportului din Niš

Dificultăţile financiare au forţat Consiliul local al oraşului Niš[viii] (oraş aflat în partea de sud a Serbiei, în districtul Nišava) să transfere autorităţilor republicane de la Belgrad controlul asupra aeroportului oraşului, "Constantin cel Mare". Informaţia a fost confirmată de primarul oraşului, Darko BULATOVIĆ, ca urmare a unei întâlniri a consiliului, în care 43 de consilieri au votat în favoarea acestei decizii, 8 împotrivă, fiind înregistrată şi o abţinere. Este semnificativ de subliniat că, din 2009, autorităţile administrative ale oraşului au alocat investiţii de peste 800 de milioane de dinari (aproximativ 6,8 milioane de euro) pentru aeroport, sub formă de subvenţii.

Decizia consiliului s-a dovedit a fi una nepopulară în rândurile opiniei publice, înregistrându-se proteste. Câteva sute de membri ai iniţiativei "Ne damo niški aerodrom" ("Nu renunţăm la Aeroportul Niš") au protestat în faţa Primăriei Niš pe timpul adoptării deciziei. În contextul creat, a fost necesară intervenţia forţele de securitate pentru a împiedica încercarea unor protestatari de a intra în clădire.

***

Aeroportul din Niš are dublă destinaţie (militară şi civilă) şi serveşte zboruri către 11 destinaţii europene, cu un operator naţional şi două companii aeriene străine. Traficul de pasageri a crescut de trei ori în ultimii ani şi a devenit o alternativă viabilă la aeroportul principal al ţării, "Nikola Tesla", din Belgrad.

Viceprim-ministrul şi ministrul construcţiilor, transporturilor şi infrastructurii, doamna Zorana MIHAJLOVIC a avut o întâlnire, în data de 01.03.2018, cu primarul oraşului Niš, Darko BULATOVIC, şi cu directorul aeroportului din Niš, Vladica DJURDJANOVIC, fiind supuse discuţiilor activităţile curente ale aeroportului şi planurile pentru viitor. Cu acea ocazie, au fost apreciate contribuţiile statului sârb şi ale autorităţilor locale din oraşul Niš (contribuţii care au făcut ca în ultimii ani pe aeroportul din Niš să se dezvolte activităţi pentru un număr de 320.000 de pasageri) şi că investiţiile făcute în aeroportul din Niš au fost importante pentru sectorul aviatic din Serbia. În acelaşi context, a fost evidenţiat atât faptul că autorităţile vor continua investiţiile pentru ca aeroportul "Constantin cel Mare", din Niš, să-şi desfăşoare activităţile la capacitate maximă, cât şi faptul că este în interesul statului, al oraşului Niš şi al cetăţenilor din Serbia să se realizeze o mai bună coordonare cu ministerul de specialitate, cu aeroportul din Belgrad şi cu compania Air Serbia.

În acelaşi context, trebuie să scoatem în evidenţă şi faptul că în apropierea aeroportului din Niš se află „Centrul Umanitar ruso-sârb”, o facilitate comună ruso-sârbească creată în 2011 pentru a interveni în situaţii de urgenţă civilă şi dezastre naturale în întreaga regiune a Balcanilor de Vest.