BALCANII DE VEST (Evenimente importante văzute de la BUCUREŞTI - August 2018)

Conform declaraţiilor prim-ministrului Albaniei, NATO va investi 50 de milioane de euro pentru modernizarea bazei militare aeriene din Kuçovë, localitate aflată la 80 km sud de capitala Tirana, aceasta devenind, astfel, prima bază militară aeriană care va deservi Alianţa Nord-Atlantică în Balcanii de Vest.

Construcţia bazei militare aeriene de la Kuçovë a început în anul 1952 şi a fost finalizată în anul 1958, avînd destinaţie exclusiv militară. În perioada 2002-2004, baza a fost reamenajată la standardele NATO, fiind aduse îmbunătăţiri care au inclus un nou turn de control, un nou sistem de iluminat şi repararea pistei. În 2004, Albania şi-a anunţat intenţia de a scoate din exploatare un număr de 80 de aeronave vechi, în încercarea de a-şi moderniza F.Aer. pentru aderarea la NATO, toate aceste aeronave fiind stocate în baza aeriană de la Kuçovë pe timpul dezmembrării şi valorificării. Printre aeronavele scoase din exploatare s-au aflat avioane de producţie sovietică MiG-15, MiG-19 şi Yakovlev, precum şi avioane de producţie chineză Shenyang J-5 şi J-6. 

Premierul Albaniei a subliniat faptul că se poartă discuţii cu SUA cu privire la modernizarea în continuare a capacităţilor F.Aer. ale Albaniei, oficialul albanez evidenţiind, cu aceeaşi ocazie, poziţia strategică conferită ţării sale de ieşirea la Marea Adriatică şi Marea Ionică şi, nu în ultimul rând, de învecinarea cu Grecia, un alt stat membru NATO.

Este de menţionat şi faptul că guvernul Rama 2 a avut şi opţiunea de transformare a aerodromului din Kuçovë în aeroport comercial şi de călători.

Apreciem că baza aeriană de la Kuçovë va continua să aibă destinaţie militară şi va servi atât F.Aer. ale Albaniei, cât şi pentru operaţii de alimentare în aer, suport logistic, poliţie aeriană, instruire şi exerciţii aeriene desfăşurate de Alianţa Nord-Atlantică. Rolul acestei baze pare să crească, mai ales în contextul relaţiilor tot mai tensionate între Washington şi Ankara.

Întrunire la Tirana pentru identificarea modalităţilor de sprijin a mass-mediei din Balcanii de Vest

Peste 60 de reprezentanţi ai serviciilor publice de mass-media, ai organizaţiilor internaţionale, ai mediului politic şi ai autorităţilor de reglementare în domeniu s-au întâlnit la Tirana (Albania) pentru a discuta cele mai bune modalităţi de a sprijini mass-media din Balcanii de Vest.

În acest context, partenerii programului "Asistenţă tehnică pentru mass-media din Balcanii de Vest", finanţat de UE, s-au reunit pentru lansarea oficială a proiectului.

Manageri ai celor şase instituţii naţionale de servicii publice de mass-media care vor beneficia de acest proiect - RTVSH (Albania), BHRT (BIH), RTK (Kosovo), MKRTV (Macedonia), RTCG (Muntenegru) şi Radiotelevizija Srbije (Serbia) au semnat un memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea cooperării. Cu această ocazie, participanţii au ajuns la un acord cu privire la importanţa mijloacelor publice mass-media independente şi durabile pentru sprijinirea democraţiei şi societăţii civile.

La lansarea proiectului, directorul general al Uniunii Audiovizualului European, Noel Curran, a subliniat că "este mai important ca oricând să protejăm independenţa editorială şi instituţională a serviciului public de media".

Proiectul lansat este rezultatul colaborării între Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, Centrul media austriac ORF, Reţeaua de investigaţii balcanice şi Oficiul Eurovision News Exchange pentru Europa de Sud-Est. Scopul acestui proiect este de a consolida independenţa, responsabilitatea şi programarea producţiei serviciului public mass-media din Balcanii de Vest.

Uniunea Audiovizualului European va fi partenerul principal în explorarea modelelor optime de finanţare pentru serviciul public mass-media, reformelor de management, cercetării audienţei şi rolului consiliilor de conducere şi de supraveghere.

Uniunea Audiovizualului European este cea mai importantă alianţă mondială a serviciilor publice de mass-media. Aceasta are în componenţă 119 organizaţii membre din 56 de ţări din Europa şi un număr de 33 de organizaţii asociate din Asia, Africa, Australia şi America. Membrii acestei uniuni operează peste 2.000 de canale de televiziune, radio şi servicii online, dar şi o mulţime de alte platforme.

O analiză regională a rapoartelor mass-media în Balcanii de Vest efectuată de Centrul pentru Cercetare, Transparenţă şi Responsabilitate (CRTA) din Belgrad, în perioada 14 mai - 10 iunie, a arătat că, în aproximativ o treime din rapoartele mass-media din Serbia cu privire la actorii internaţionali, nu a fost menţionată nicio sursă pentru ştirile lor, majoritatea dintre acestea scoţând în evidenţă poziţii pro-ruse şi anti-americane, fiind creată astfel o bază de date pentru o potenţială dezinformare. În procesul de monitorizare a mass-media în Serbia, Muntenegru, BIH şi Macedonia, CRTA s-a axat pe portretizarea actorilor internaţionali (UE, SUA, Rusia şi NATO), acest proces evidenţiind că în mass-media sârbă 33% din articole/ştiri aveau surse anonime, iar în Macedonia 43%.

Drept urmare, se poate aprecia că iniţiativele şi proiectul lansat pentru sprijinirea mass-media din Balcanii de Vest vin, foarte probabil, şi ca urmare a unor studii menţionate anterior, dar şi a unor cercetări ulterioare care au scos în evidenţă că în Serbia, în conţinutul ştirilor care nu citează surse, tonul dominant a fost pro-rus şi anti-american, în Bosnia şi Herţegovina (BiH), cea mai mare parte a acestui conţinut a fost unul anti-american şi pro-UE, iar în Muntenegru şi Macedonia s-a constatat un conţinut mass-media pro-american, în proporţie de 31% şi, respectiv, 26%.

În general, în timp ce prezenţa ştirilor şi comentariilor pro-UE sau neutre variază de la 19 la 25% în BIH, Macedonia şi Muntenegru, CRTA a subliniat că în Serbia dominante sunt ştirile neutre faţă de UE (27%), ştirile pro-UE fiind semnificativ mai mici comparativ cu alte entităţi din regiune şi aproape la acelaşi nivel cu ştirile cu conţinut pro-rus (14%).

În acest context, sunt semnificative declaraţiile făcute de Vukosava Crnjanski, directorul CRTA, la prezentarea raportului din 28.06.2018, la Belgrad: "pentru a putea contracara eficient dezinformarea, este necesar ca mass-media şi jurnaliştii să facă o dublă verificare a datelor şi a surselor lor"; "factorii de decizie şi instituţiile ar trebui să iniţieze programe de educaţie mediatică, iar cetăţenii înşişi ar trebui să citească ştirile şi să verifice sursele înainte de a le distribui pe social-media".

Un alt studiu recent cu privire la rolul dezinformării a fost executat de Institutul de Cercetare pentru Politica Externă (FPRI), direcţionat pe setul de tactici şi procedee utilizate de Rusia în ultimii ani pentru a-şi amplifica influenţa în Muntenegru.

Raportul final a concluzionat că, în pofida faptului că eforturile Rusiei de a împiedica aderarea Muntenegrului la NATO au eşuat în cele din urmă, Moscova continuă să manifeste atenţie faţă de acest stat aplicând o nouă strategie ce ţine de exploatarea divizării la nivel politic şi etnic pentru destabilizarea statului muntengrean şi pentru a obstrucţiona, în continuare, procesul de integrare europeană.

În acest scop, dezinformarea cu privire la NATO a fost răspândită de oficialii ruşi, prin naraţiuni familiare celor care îmbrăţişează, în mod regulat, dezinformarea Rusiei, descrierea integrării Muntenegrului în Alianţă fiind expusă ca o provocare (un cuvânt des folosit în naraţiunile de dezinformare rusească) împotriva Moscovei, precum şi prin lansarea unor remarci ameninţătoare .

Referendumul cu privire la acordul încheiat între Macedonia şi Grecia va avea loc în septembrie 2018

Parlamentul Macedoniei a aprobat ca ziua de 30.09.2018 să fie data oficială pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului privind acordul încheiat cu Grecia, acord prin care ambele părţi au acceptat ca numele statului macedonean să fie Republica Macedonia de Nord.
Întrebarea care va fi pusă pe buletinele de vot va fi "Sunteţi în favoarea aderării la UE şi NATO prin acceptarea Acordului dintre Republica Macedonia şi Republica Grecia?"

Decizia privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea referendumului a fost adoptată prin votul a 68 de parlamentari care au votat în favoarea acesteia (din totalul de 120 de parlamentari), în timp ce membrii opoziţiei au lipsit de la vot.

Acordul încheiat între Grecia şi Macedonia, în 17.06.2018, pare a pune capăt, după 27 de ani, unuia dintre cele două principale litigii din Balcanii de Vest (cel de al doilea litigiu este cel dintre Serbia şi Kosovo) care au afectat semnificativ procesul de aderare a Balcanilor de Vest la structurile europene şi euroatlantice. Cu toate acestea, întregul proces de schimbare a numelui statului macedonean va fi unul dificil deoarece, după un foarte probabil rezultat favorabil obţinut în urma referendumului, va urma modificarea şi validarea Constituţiei care necesită votul în Parlament a două treimi din totalul parlamentarilor.

În contextul în care guvernul macedonean nu va obţine acest lucru, procesul de aderare la NATO va fi din nou blocat de Grecia, chiar dacă Alianţa a transmis Macedoniei în luna iunie invitaţia de a începe negocierile pentru integrare. O astfel de evoluţie ar putea avea efecte impredictibile pentru viitorul Macedoniei şi, implicit, pentru viitorul întregii regiuni a Balcanilor de Vest. 

Participanţi la conflictele din Irak şi Siria arestaţi în Macedonia

În data de 07.08.2018, şapte persoane au fost arestate în Skopje (Macedonia) şi în alte oraşe macedonene, fiind suspectate de participare alături de structurilor teroriste, la conflictele din Siria şi Irak. Ministerul de Interne macedonean a confirmat informaţia subliniind că arestarea celor şapte a fost rezultatul colaborării cu partenerii din cadrul Coaliţiei internaţionale de luptă împotriva terorismului. Ministerul de Interne a evidenţiat faptul că vor continua astfel de operaţiuni care au ca principal scop creşterea nivelului de securitate şi eliminarea ameninţărilor teroriste. Cei arestaţi au vârste cuprinse între 23 şi 41 de ani, şi riscă condamnări de 10 ani de închisoare, dacă vor fi găsiţi vinovaţi că au luptat alături de ISIS.

Arestarea celor şapte cetăţeni macedoneni vine în continuarea operaţiilor Poliţiei din Macedonia din 2015 (au fost arestate 9 persoane) şi din 2016 (au fost arestate 23 de persoane, în cadrul unor acţiuni desfăşurate în colaborare cu structurile specializate din Albania şi Kosovo, o altă persoană fiind arestată în Italia) care au vizat cetăţenii macedoneni suspectaţi că au luptat alături de  ISIS, în Irak şi Siria, sau au sprijinit indirect organizaţia teroristă şi s-au reîntors în ţară. Este de subliniat că ţinta vizată de recrutorii ISIS şi ai altor grupări jihadiste a fost, în mod special, populaţia macedoneană de etnie albaneză, aceasta fiind predominant musulmană.

Oficialii din Macedonia estimează că cel puţin 100 de cetăţeni macedoneni au plecat să lupte în Irak şi Siria, aproximativ 20 dintre aceştia fiind ucişi pe timpul acţiunilor desfăşurate.

Operaţiile desfăşurate de Poliţia din Macedonia confirmă faptul că instituţiile macedonene au credibilitate şi capacităţi necesare pentru a face faţă provocărilor de securitate şi, nu în ultimul rând, că statul macedonean este un partener serios în cadrul Coaliţiei internaţionale de luptă împotriva terorismului.

Preşedintele kosovar, Hashim Thaci, şi ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, au sugerat că sunt deschişi ideii de redesenare a graniţelor ţărilor lor.

Înalţi oficiali guvernamentali din Kosovo şi Serbia şi-au arătat disponibilitatea de a lua în considerare schimbările de frontieră ca parte a unui proces de pace care are ca scop încheierea celui de al doilea diferend important din Balcanii de Vest cu privire la independenţei Kosovo, litigiu care blochează procesul de aderare la UE a Serbiei.

Preşedintele kosovar, Hashim Thaci, a sugerat că ideea de a unifica regiunea sudică a Văii Preşevo (Serbia) cu Kosovo ar trebui supusă dezbaterilor în următoarea rundă de discuţii mediate de UE între Priştina şi Belgrad, care va avea loc la Bruxelles, în septembrie 2018.

Conflictul / Revolta din municipalităţile Preşevo, Bujanovac şi Medvedja (1999–2001) a fost un conflict între guvernul federal iugoslav şi o organizaţie rebelă de albanezi, cunoscută sub numele de Armata de Eliberare din Preşevo, Medveđja şi Bujanovac (UÇPMB) înfiinţată cu scopul de a obţine unirea acestei zone cu Kosovo.

În data de 06.08.2018, Hashim Thaci şi-a susţinut propunerea, subliniind că este deschis să discute despre ceea ce a numit o "corectare a frontierelor" pentru a normaliza relaţiile cu Serbia. Cu toate aceste, preşedintele kosovar a respins ideea de a împărţi teritoriul Kosovo pe criterii etnice, făcând referire inclusiv la nordul Kosovo, regiunea predominant populată de etnici sârbi care se opun guvernării Priştinei.

În acelaşi context, ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, în data de 07.08.2018, a sugerat că propunerea lui Thaci ar putea reprezenta o oportunitate de a ajunge la un compromis şi de a rezolva diferendul dintre Serbia şi Kosovo. Oficialul sârb a subliniat însă "că nu este un secret că principalul obstacol în ajungerea la un acord este angajamentul Priştinei în discuţii cu scopuri maximaliste", acesta completând că "ei nu doresc un compromis, ci ca Belgradul să le recunoască independenţă, dar şi să obţină ceea ce ei numesc Kosovo estic, adică Preşevo şi Bujanovac". Ivica Dacic, a adăugat că divizarea Kosovo pe baze etnice ar fi cea mai bună soluţie.

Tot în data de 07.08.2018, Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat că „la problema Kosovo este necesară o soluţie care să creeze siguranţă pentru cetăţen, deoarece este nevoie de o pace de lungă durată între sârbi şi albanezi".

Ideea unei posibile schimbări de teritorii este în contradicţie cu poziţia prim-ministrului Kosovo, Ramush Haradinaj, care, la 03.08.2018, a subliniat că "nimeni nu doreşte schimbarea frontierelor, cu excepţia preşedintelui rus Vladimir Putin". În data de 07.08.2018, Haradinaj şi-a reiterat opoziţia de a supune problema schimbărilor de frontieră discuţiilor din cadrul negocierilor mediate de UE, subliniind că "graniţele provinciei Kosovo au fost stabilite de război şi că numai războiul le poate muta".

În acest context, este de evidenţiat poziţia exprimată de Milorad Dodik, preşedintele Republicii Srpska (RS), una din cele două entităţi ale Bosniei şi Herţegovinei (BIH), care a declarat că Adunarea Naţională a adoptat o rezoluţie care stipulează că, în cazul stabilirii unui nou principiu internaţional şi al practicării recunoaşterii dreptului la autodeterminare, autorităţile de la nivelul entităţii vor insista asupra stabilirii statutului RS ca stat.

Oficialul din RS a subliniat că soluţionarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina ar trebui să includă şi rezolvarea problemei statutului RS. Mai mult, întrebat dacă crede că divizarea Kosovo ar putea fi una dintre soluţiile posibile, Dodik a subliniat că poziţia de negociere a Serbiei este mult mai puternică şi că are încredere în preşedintele statului sârb şi în echipa sa.
Ca urmare a acestor puncte de vedere exprimate cu privire la o posibilă modificare a graniţelor pentru soluţionarea diferendului dintre Serbia şi Kosovo, cancelarul german, Angela Merkel a reacţionat şi a respins aceste iniţiative ale liderilor din Serbia şi Kosovo, sugerând că graniţele actuale sunt negociate.

Drept consecinţă, putem aprecia că toţi criticii punctelor de vedere favorabile corectării frontierelor se tem şi, implicit, lansează avertismente cu privire la faptul că întreaga regiune balcanică ar putea fi destabilizată de ideea de a schimba un teritoriu din sudul Serbiei, populat predominant de etnici albanezi, cu un teritoriu din nordul Kosovo, populat predominant cu etnici sârbi.

Cehia finanţează operaţiile de protecţie a frontierelor BIH şi lupta împotriva migraţiei ilegale

Guvernul Cehiei va acorda Bosniei şi Herţegovinei (BIH) un sprijin financiar în valoare de  aproximativ un milion de euro pentru protecţia frontierelor şi lupta împotriva migraţiei ilegale, conform declaraţiilor ambasadorului Cehiei în BIH, Jakub Skalnik.

După ceremonia de semnare a memorandumului, ministrul securităţii din BIH, Dragan Mektic, a subliniat importanţa donaţiei, subliniind că una dintre priorităţile actuale ale BIH este protejarea frontierelor.

La rândul său, Skalnik a spus că sprijinirea regiunii Balcanilor de Vest este de mulţi ani una dintre priorităţile guvernului ceh.

Banii donaţi de guvernul ceh vor fi utilizaţi pentru achiziţionarea de UAV-uri, camere termice de colectare a imaginilor şi alte dispozitive de supraveghere.

Este important de evidenţiat că ministrul Securităţii din BIH, Dragan Mektic, a subliniat necesitatea angajării a încă 2.000 de ofiţeri de poliţie la frontierele BIH pentru a putea controla în totalitate locurile cu cea mai mare presiune a migraţiei.

Oficialul din BIH a adus ca argument în favoarea declaraţiilor sale faptul că Ministerul Securităţii din BiH a înregistrat 10.103 de imigranţi care au intrat după 01.01.2018 şi că aproximativ 60% dintre aceştia au ieşit deja din ţară. Acesta a specificat că aproximativ 80% dintre migranţi intră în BIH pe la graniţa estică cu Serbia, aceştia provenind, în special, din Pakistan, Siria şi Iran.

Sute de mii de migranţi au trecut pe aşa-numita rută balcanică, în 2015, încercând să ajungă în Europa de Vest, BIH nefiind la acea dată parte a acelei rute. Cu toate acestea, în ultimele luni, migranţii au ales ca rută BIH, încercând, astfel, să evite rutele şi frontierele mai bine păzite din Balcani.

Comisia Europeană a revizuit documentul de strategie orientativă pentru Bosnia şi Herţegovina (BIH)

Comisia Europeană a adoptat, în data de 03.08.2018, revizuirea şi actualizarea documentului de strategie orientativă pentru Bosnia şi Herţegovina (BIH), pentru a ţine seama de cele mai relevante evoluţii ale procesului de integrare în UE şi de rezultatele obţinute până în prezent în diferitele domenii, dar şi pentru o nouă perioadă prelungită până în 2020.

În plus, având în vedere progresele realizate, începând cu 2014, în strategiile de dezvoltare la nivel naţional în sectoarele prioritare cheie, documentul revizuit include sectoare noi în cadrul programului de asistenţă financiară pre-aderare, IPA II, pentru BIH, cum ar fi agricultura şi dezvoltarea rurală, mediul şi energia. Totalul fondurilor alocate pentru perioada 2018-2020 se ridică la 314,9 milioane de euro.

Pentru perioada 2018-2020, BIH va continua să beneficieze de programul de asistenţă financiară, IPA II, pentru implementarea reformei administraţiei publice. Sprijinul în domeniul statului de drept va îmbunătăţi în continuare accesul la justiţie pentru toţi cetăţenii, coordonarea şi capacitatea de gestionare a frontierelor, combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. Asistenţa IPA II va sprijini reformele viitoare pentru a asigura protecţia drepturilor fundamentale, în special ale celor mai vulnerabile grupuri, inclusiv ale romilor, ale refugiaţilor şi ale persoanelor strămutate în interiorul ţării. În plus, IPA II va continua să susţină reformele din sectoarele educaţiei, ocupării forţei de muncă şi social.

Sprijinul acordat agriculturii şi dezvoltării rurale va contribui la creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar şi la îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru agricultori şi populaţia rurală. În mod similar, includerea mediului şi a energiei pentru sprijinul IPA II este esenţială pentru sprijinirea alinierii legislaţiei la nivelul UE şi a investiţiilor în infrastructură, în special în gestionarea resurselor de apă şi a deşeurilor, protecţia civilă şi acţiunile de intervenţie la inundaţii, precum şi activităţile privind clima, incluzând aici eficienţa energetică şi energia regenerabilă. Sprijinul în sectorul energetic este condiţionat de adoptarea unei strategii cuprinzătoare la nivel naţional.

***

 https://en.wikipedia.org/wiki/Ku%C3%A7ov%C3%AB_Air_Base#/media/File:Albanian_Air_Force_Shenyang_F-6_Lofting-1.jpg
  https://www.ebu.ch/news/2018/06/western-balkan-psm-sign-mou-for-future-cooperation
  Disinformation Analysis on the Western Balkans: "Who said what?! Lack of sources indicates potential desinformation in Western Balkans", https://euvsdisinfo.eu/disinformation-analysis-on-the-western-balkans-lack-of-sources-indicates-potential-disinformation/.
  Russian influence techniques in Montenegro, https://euvsdisinfo.eu/russian-influence-in-montenegro-disinformation-threats-and-attempted-regime-change/.
  https://www.rferl.org/a/kosovo-s-president-belgrade-willing-to-consider-border-changes/29417481.html
  http://www.balkaninsight.com/en/article/history-and-politics-of-south-serbia