BALCANII DE VEST (Evenimente importante văzute de la BUCUREŞTI - 22 august - 05 septembrie 2018)

Redesenarea frontierelor, o posibilă soluţie pentru rezolvarea dosarului Kosovo?

Johannes Hahn, comisarul pentru extindere în cadrul Uniunii Europene (UE), şi-a exprimat sprijinul pentru planurile Kosovo şi Serbiei de a-şi redesena graniţele, subliniind că statele membre ale UE trebuie să "respecte obiectivul general" al ţărilor balcanice, acesta fiind stabilizarea regiunii. Oficialul european a subliniat că acest lucru ar permite ambelor naţiuni să-şi normalizeze relaţiile bilaterale, permiţându-le să se apropie din ce în ce mai mult de integrarea în UE.

În acelaşi context, este de evidenţiat şi poziţia similară adoptată de SUA şi făcută cunoscută de John Bolton, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui american, Donald Trump, conform căruia Washingtonul nu va exclude sau nu se va opune unor schimburi de teritorii între Serbia şi Kosovo dacă cele două părţi pot conveni asupra lor. Oficialul american a subliniat că "politica americană este că, dacă cele două părţi pot rezolva problema între ele şi pot ajunge la un acord, nu sunt excluse ajustările teritoriale".

Aceste poziţii exprimate atât la nivelul UE, cât şi la nivelul administraţiei de la Washington, vin în contradicţie cu poziţiile exprimate de Germania şi Marea Britanie cu privire la acest subiect, Berlinul şi Londra exprimându-şi opoziţia cu privire la modificarea frontierelor în regiunea Balcanilor de Vest. În acest context, şi fostul Înalt Reprezentant pentru Bosnia şi Herţegovina (BIH), Paddy Ashdown, a criticat ideea schimbărilor de frontieră, declarând că este periculos şi, în acelaşi timp, util pentru cei care doresc să divizeze BIH. El a adăugat că singurul care ar putea beneficia de pe urma efectelor generate de redesenarea frontierelor în Balcanii de Vest ar fi liderul rus, Vladimir Putin, care ar putea să folosească acest lucru în discuţiile cu privire la problema Ucrainei.

Ideea redesenării frontierelor pentru a face ţările balcanice mai omogene din punct de vedere etnic s-ar putea dovedi a fi una nepopulară pentru multe guverne europene, mai ales în contextul în care unii dintre oficialii europeni şi-au început cariera în Balcanii de Vest şi cunosc foarte bine efectele generate de războaiele din fosta Iugoslavie. Cu toate acestea, la nivelul UE se încearcă identificarea unei soluţii viabile pentru încheierea disputei Kosovo-Serbia.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, a declarat că este deschisă unei înţelegeri cu privire la un schimb de teritorii, cu condiţia ca aceasta să fie în conformitate cu legislaţia UE şi internaţională.

Posibile efecte negative ce ar putea fi generate de reconfigurarea frontierelor pe criterii etnice între Serbia şi Kosovo au fost evidenţiate şi de David Phillips, fost consilier la Departamentul de Stat şi actualul director al Institutului pentru Drepturile Omului de la Universitatea din Columbia, New York, care a dat exemplul Indiei şi Pakistanului, unde un astfel de tip de acţiune a condus la violenţă şi migraţie masivă.

Un demers de identificare a unor soluţii l-a reprezentat întâlnirea secretarului de stat adjunct al Statelor Unite pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, cu preşedinţii Serbiei şi Kosovo. Vucic şi Mitchell au concluzionat că SUA oferă sprijinul deplin desfăşurării dialogului Belgrad-Priştina sub medierea UE şi că speră că va rezulta o soluţie finală cuprinzătoare şi durabilă. Preşedintele sârb a subliniat că el crede că un acord între Belgrad şi Priştina ar fi dificil de atins, dar că va continua să investească eforturi maxime pentru realizarea unei stabilităţi durabile în Balcanii de Vest. De cealaltă parte, preşedintele kosovar, Hashim Thaci, şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat în vederea  ajungerii la un acord între Kosovo şi Serbia.

La nivel internaţional se consolidează, din ce în ce mai mult, ideea că o posibilă înţelegere între cele două părţi aflate în litigiu, Kosovo şi Serbia, ar putea fi acceptată de unii dintre principalii actori internaţionali cu scopul de a stabiliza regiunea Balcanilor de Vest şi a consolida o perspectivă europeană reală pentru această regiune.

Într-un context de o complexitate ridicată, este necesar a urmări cu atenţie care vor fi poziţiile adoptate de etnicii sârbi (majoritari în nordul Kosovo), dar şi de etnicii albanezi din municipalităţile din sudul Serbiei, Preşevo, Medveđa şi Bujanovac în cadrul unor referendumuri care, cel mai probabil, vor fi organizate de liderii de la Belgrad şi Priştina pe tema reconfigurării frontierelor dintre cele două entităţi.

Uniunea Europeană (UE) sprijină regiunea Balcanilor de Vest ca partener în cadrul politicii comune de securitate şi apărare

În cadrul reuniunii informale a miniştrilor apărării din statele membre ale UE, care a avut loc la Viena (Austria), în perioada 29-30.08.2018, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, a evidenţiat cooperarea UE cu partenerii din Balcanii de Vest în abordarea provocărilor comune în domeniul securităţii şi apărării, subliniind că există o bună cooperare materializată inclusiv în participarea la misiunile şi operaţiunile UE din ţările din regiune şi, în acelaşi timp, dorinţa de a fi întărită cooperarea în domeniul securităţii şi apărării cu toate statele din Balcanii de Vest.

Înaltul oficial al UE a subliniat că Balcanii de Vest au fost consideraţi, până de curând, o regiune instabilă, dar că acum intră într-o nouă fază, în care ţările din regiune sunt parteneri în domeniul securităţii şi apărării. Mogherini a declarat că toate statele membre au transmis un mesaj puternic cu privire la consensul realizat pentru consolidarea cooperării în domeniul securităţii şi apărării cu toate ţările din Balcanii de Vest.
Mai mult, a fost reliefat faptul că Austria se străduieşte să pună Balcanii de Vest pe agenda UE la acelaşi nivel cum a fost în timpul deţinerii de către Bulgaria a preşedinţiei Consiliului UE, adăugând, în acelaşi timp, că se aşteaptă ca aceasta să rămână la fel şi în perioada când România va deţine preşedinţia Consiliului UE.

În acelaşi context, este semnificativ de evidenţiat faptul că la reuniunea miniştrilor apărării din cadrul UE au participat şi secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, dar şi secretarul general al ONU pentru operaţiunile de menţinere a păcii, Jean-Pierre Lacroix.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini a prezidat reuniunea informală a miniştrilor apărării din UE, de la Viena, în perioada 29-30 august, eveniment urmat de reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre ale UE, 30-31.08.2018.

Miniştrii apărării din statele membre ale UE au aprobat primele 17 proiecte de cooperare în cadrul cooperării structurale permanente (PESCO) 

În domeniul apărării.

Colaborare militară sârbo-rusă

În august 2018, personal din Armata Serbiei (VS) a participat la o activitate de instruire, încheiată cu un exerciţiu tactic cu trageri de luptă, în comun cu armata rusă, în apropiere de Sankt Petersburg. La activitate au participat 196 de militari sârbi, din Batalionul 37 Mecanizat (B. 37 Mc.) Kuršumlija/ Brigada (Bg.) 3 Forţe Terestre (F.Ter.) Niš/Cdm. F.Ter. Niš/Statul Major General (SMG) Belgrad, iar din partea rusă circa 600 de militari, din Armata (A.) 6, Bg. 25 I.Mc. şi Bg. 9 Artilerie (Art.) Activitatea s-a desfăşurat cu participarea a circa 200 de unităţi de tehnică de luptă (terestră şi de aviaţie). Scopul activităţii a fost creşterea interoperabilităţii, creşterea nivelului de instruire a subunităţilor, ca şi a nivelului de cooperare între acestea, unul din obiective fiind şi optimizarea şi standardizarea planificării exerciţiilor tactice comune sârbo-ruse.

Comandantul exerciţiului a fost cdt. A. 6, gl.-lt. (cu 2 stele) Andrei Vladimirovici KUZMENKO. La exerciţiu a participat şi cdt. B. 37 Mc., lt.-col. Grujica VUKOVIĆ. Personalul sârb a purtat uniformele proprii (inclusiv vestele antiglonţ, căştile şi măştile contra gazelor), partenerul rus furnizând tehnica de luptă, armamentul şi muniţia.

Activităţi de instrucţie în poligonul Luga 

Participarea personalului din B. 37 Mc. la activitatea de instruire şi exerciţiul tactic cu trageri de luptă din F.Rusă reprezintă un pas concret în continuarea şi dezvoltarea colaborării militare bilaterale sârbo-ruse. De altfel, 70 de militari din acelaşi batalion au participat la o activitate similară în prima parte a lunii august 2017, în aceeaşi regiune militară rusă (”Vest”), din Regiunea Leningrad. În 2017, mass-media militare sârbe subliniau că militarii VS sunt singurii militari străini care participă la acel exerciţiu tactic cu forţele armate ruse.

”Câştigurile” părţii ruse în urma cooperării cu B. 37 Mc. primează în domeniul politic:
1. executarea de activităţi comune cu armata unui stat european, aflat în plin proces de aderare la UE şi care nu se alătură sancţiunilor occidentale impuse F.Ruse, inclusiv în domeniile apărării şi securităţii;
2. schimb de experienţă privind procedurile de planificare a unui exerciţiu tactic de către o armată participantă la Parteneriatul pentru Pace şi care are foarte multe activităţi comune cu armate din state membre ale NATO (mai ales cu armata americană).

Prin participarea la activitate a B. 37 Mc., Belgradul atinge mai multe obiective, atât în plan politico-diplomatic, cât şi în domeniul apărării şi securităţii. În plan politico-diplomatic şi al securităţii la nivel înalt, participarea reafirmă ”parteneriatul strategic” cu Moscova (parteneriat vital pentru Serbia pentru apărarea intereselor sale în ”dosarul kosovar”) şi reconfirmă opţiunea Serbiei pentru ”neutralitate militară” (care, în viziunea Belgradului, presupune colaborarea atât cu NATO şi state membre ale NATO, cât şi cu state membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, cu statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente sau cu armatele unor terţe state cu care există interese comune).
Participarea aduce militarilor sârbi o serie de beneficii şi în domeniul apărării, între care:
- cunoaşterea procedurilor ruse de planificare şi executare a unor acţiuni tactice;
- creşterea interoperabilităţii cu personalul armatei ruse,
- edificarea de relaţii de încredere şi prietenie cu militarii ruşi;
- verificarea capacităţii de adaptare a militarilor sârbi la condiţii noi (teren necunoscut, tehnică şi armament parţial necunoscute, condiţii meteorologice atât diferite de cele din Serbia, cât şi dificile).
Este de aşteptat să continue colaborarea dintre Belgrad şi Moscova în domeniul apărării prin realizarea în practică a donaţiei ruse de tancuri şi vehicule blindate de luptă pentru VS, modernizarea avioanelor de luptă MiG-29 din înzestrarea F.Aer. sârbe  şi noi achiziţii de elicoptere din Rusia .

Prezentarea avionului ”Sova ”, produs de fabrica ”Utva” din Pančevo

La 23.08.2018, pe aerodromul fabricii de aviaţie ”Utva”  din Pančevo s-a desfăşurat un zbor al unui avion ”Sova” , proiectat şi produs de ”Utva” . Zborul a fost anunţat şi, mai mult, a fost permis accesul presei la eveniment. Zborul a durat circa o oră.

Potrivit şefului proiectului, de la ”Utva”, Aleksandar PETROVIĆ, în următoarele 10 luni se va încheia procesul de certificare, care permite începerea producţiei de serie.

Comentariile experţilor au fost relativ puţine, deoarece nici de către producător nu au fost oferite detalii privind obiectivele vizate prin construcţia noului avion.

Prezentat în principal ca avion pentru scopuri civile (instruire pentru pilotaj, zbor sportiv, turistic sau de tip taxi, aerofotogrametrie, cercetare), potrivit producătorilor, ”Sova” poate fi folosit şi în scopuri militare (instruirea piloţilor, cercetare sau aerofotogrametrie pentru nevoi militare). Mai mult, prin montarea de sisteme de armament (prin acroşare), avionul poate fi folosit în luptă. În scop militar, avionul ar putea fi echipat cu două mitraliere cal. 7,62 mm, lansatoare de proiectile reactive nedirijate cal. 57 mm şi bombe de aviaţie (cu masa de până la 50 kg).

Avionul ”Sova” reprezintă un model superior avionului pe care se bazează, ”Utva 75”, dar succesul comercial al acestuia este greu de estimat, mai ales având în vedere dosarul dificil al avionului de antrenament ”Lasta” , care înlocuieşte avionul ”Utva 75” în Armata Serbiei. În acest moment nu există indicii că avionul ”Sova” va fi comandat de ministerul sârb al apărării pentru armata sârbă, în condiţiile în care nu a fost definitivat nici procesul de intrare în înzestrare (uz operativ) a avioanelor ”Lasta” pentru VS . După vânzarea către Irak a 15 avioane ”Lasta” şi producţia altor 15 aparate (modificate faţă de ”versiunea irakiană”) pentru VS, avionul ”Lasta” nu a mai fost produs, deoarece nu s-au mai primit comenzi. Primul prototip al avionului ”Sova” a fost prezentat la târgul internaţional belgrădean de armament şi tehnică militară ”Partner 2015”.

Sunt de aşteptat ”presiuni” din partea companiei naţionale sârbe de producţie şi comerţ cu produse şi tehnologie cu dublă utilizare, Jugoimport-SDPR J.P. (proprietară a fabricii ”Utva” din Pančevo) asupra conducerii politico-militare şi de stat de la Belgrad, pentru ca armata şi poliţia sârbă să comande câteva avioane ”Utva” .

Un lucru de bun augur al producţiei noului avion de către ”Utva”, însă, îl reprezintă prezervarea industriei constructoare de avioane de către Serbia, cu toate elementele aferente: linii de producţie, personal calificat, eforturi de asimilare de tehnologie modernă ş.a.

Iniţiativa Regională Anticorupţie (IRA) are un nou preşedinte

După un mandat de şapte ani, Davor Dubravica, fost preşedinte al IRA, a predat funcţia deţinută noului preşedinte, Todor Kolarov  (Bulgaria), în cadrul unui ceremonial oficial care a avut loc la sediul Secretariatului din Sarajevo. În timpul mandatului fostului preşedinte, IRA a devenit o organizaţie regională importantă care susţine ţările membre în diverse domenii ale luptei anticorupţie.

IRA este o organizaţie regională interguvernamentală care se ocupă exclusiv de aspecte legate de anticorupţie, care acoperă cele nouă state membre: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România şi Serbia. Este un produs al cooperării statelor menţionate prin semnarea în 2007 a Memorandumului de înţelegere privind cooperarea în combaterea corupţiei prin intermediul IRA (cunoscut anterior ca Iniţiativa anticorupţie a Pactului de Stabilitate - IAPS), precum şi prin Protocolul de modificare a Memorandumului de înţelegere, semnat în 2013.

10 ani de sprijin pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor oficialilor guvernamentali din Balcanii de Vest

Cea de-a zecea ediţie jubiliară a "Fondului European pentru Programul de Solidaritate pentru Balcani pentru funcţionarii guvernamentali" a avut startul oficial la 01.09.2018 cu Seminarul introductiv din Berlin şi Potsdam. Conceptul "Sprijinirea excelenţei şi leadershipului în guvernare" va reuni încă o dată un grup de 20 de funcţionari publici din cele mai înalte instituţii de stat din Balcanii de Vest.

Programul a oferit 20 de burse pentru funcţionarii publici din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia, aceştia urmând a petrece trei luni în ţările Uniunii Europene, unde vor dobândi practici de lucru în agenţiile guvernamentale federale sau de stat ale ţărilor gazdă, vor beneficia de pregătire prin seminare şi de schimburi de experienţă la nivel naţional / internaţional şi intercultural.

Programul a început cu seminarul introductiv de opt zile (1 septembrie - 9 septembrie 2018) la Berlin şi Potsdam (Germania), care oferă participanţilor o cunoaştere de ultimă oră a evoluţiilor şi dinamicii în domeniul administrativ şi politic. Participanţii au şansa să discute despre planurile lor, să primească sfaturi individuale, să-şi prezinte obiectivele profesionale şi personale şi să se pregătească la standarde înalte. Seminarul introductiv va servi ca o platformă pentru discutarea provocărilor politice şi sociale actuale şi pentru un schimb eficient şi eficace de idei.

Acest program de pregătire destinat funcţionarilor guvernamentali din regiunea Balcanilor de Vest a fost lansat în 2008 şi oferă participanţilor posibilitatea de a dobândi cunoştinţele şi abilităţile specifice administraţiilor europene, lucru care îi va ajuta pe aceştia să fie mai bine pregătiţi pentru accelerarea reformele administraţiilor balcanice şi să fie mai eficienţi în procesul de integrare a regiunii.

Bosnia şi Herţegovina dezvoltă relaţiile cu statul Israel

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu s-a întâlnit, în data de 27.08.2018, cu ministrul bosniac de externe, Igor Crnadak, la Oficiul Prim-ministrului din Ierusalim.

În acest context, Ministerul de Externe al Bosniei  şi Herţegovinei (BIH) a evidenţiat că întâlnirea este "o confirmare a bunelor relaţii" dintre cele două ţări.

Pe timpul întâlnirii celor doi oficiali, Crnadak şi Netanyahu, s-au purtat discuţii cu privire la proiectele de cooperare în domeniul agriculturii, tehnologiei şi asistenţei medicale, precum şi cu privire la eforturile regionale materializate în lupta împotriva terorismului.

Întâlnirea Igor Crnadak- Benjamin Netanyahu

Israelul şi Bosnia şi Herţegovina au stabilit relaţii diplomatice după destrămarea fostei Iugoslavii, în pofida faptului că BIH este o ţară predominant musulmană, dar care are şi o populaţie semnificativă (de 45%), formată din croaţi bosniaci şi sârbi bosniaci. Cu toate că menţin legătura cu statul Israel, liderii bosniaci sunt foarte critici cu privire la problema palestiniană. Este important de subliniat că după vizita din Israel, Igor Crnadak avea planificată o vizită şi în Cisiordania pentru o întâlnire oficială  cu liderii Autorităţii Palestiniene.

Cu toate că BIH are ambasadă la Tel Aviv, statul Israel nu are niciun fel de misiune diplomatică în BIH, justificarea în acest sens fiind, cel mai probabil, de ordin economic şi / sau administrativ şi nu politic.

În acelaşi context, un alt lucru demn de remarcat este faptul că Israel i-a sprijinit pe etnicii sârbi în războaiele din fosta Iugoslavie.

Croaţia susţine cooperarea cu China şi continuarea procesului de integrare europeană

Prim-ministrul croat, Andrej Plenkovic, a inaugurat cea de-a 13-a conferinţă anuală "Forumul Dubrovnik", în data de 01.09.2018, subliniind cooperarea Croaţiei cu China, dar şi continuarea procesul de integrare europeană.

Oficialul croat a evidenţiat şi importanţa summitului "16 + 1", care va avea loc în Croaţia, anul viitor, subliniind că această iniţiativă oferă mari oportunităţi atât pentru cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est participante la acest proiect, cât şi pentru China.

Conferinţa a fost organizată anul acesta sub titulatura "Strengthening Resilience - the Mediterranean, Europe and the Western Balkans” / Consolidarea capacităţii de răspuns - Mediterana, Europa şi Balcanii de Vest". Potrivit ministerului croat al afacerilor europene şi afacerilor externe, forumul s-a  concentrat pe provocările reprezentate de migraţie, terorism, schimbările climatice şi o serie de ameninţări asimetrice, care testează din ce în ce mai mult Europa şi spaţiul mediteraneean în domeniile politic, al securităţii, economiei şi culturii.

Andrej Plenkovic a scos în evidenţă o realitate cu care se confruntă Europa şi anume criza migraţiei din 2015, care a avut cel mai mare impact asupra peisajului politic european şi a schimbat relaţiile politice nu numai în Europa, ci şi în interiorul unor state membre. Consecinţele s-au materializat printr-o intensificare a populismului şi a creşterii influenţei partidelor populiste din UE, cu consecinţe resimţite în cadrul proceselor electorale ce vor avea loc în Europa.