09 martie 2020

BALCANII DE VEST, discuţii contondente la Conferinţa de Securitate de la Munchen

Sergiu Medar

Conferinţa de Securitate de la Munchen, din perioada 14-16 februarie 2020 a abordat teme importante pentru viitorul Europei. Subiectele dezbătute sunt deosebit de importante pentru securitatea statelor din centrul şi estul Europei. Posibilele implicaţii ce ar apărea în această parte a continentului în cazul aplicării “conceptului Macron”, susţinut şi de alte state occidentale şi deloc surprinzător de Rusia, au fost total ignorate. În aceeaşi categorie pot fi incluse şi statele din Balcanii de Vest. În ceea ce priveşte această zonă, deşi au fost organizate trei evenimente în marja conferinţei, a fost remarcat faptul că situaţia politică de aici nu este considerată o ameninţare pentru restul Europei şi, de aceea nu a fost deloc menţionată în plen.

Sursă foto: Mediafax

În perioada 14-16 februarie 2020, a avut loc la Munchen, Conferinţa anuală de Securitate, o dezbatere internaţională de prestigiu care a permis discutarea la cel mai înalt nivel a principalelor probleme ale securităţii mondiale.

Au fost abordate aspecte care au luat în considerare scăderea influenţei statelor occidentale asupra situaţiei politice, economice, financiare şi de securitate a lumii. Personalităţi marcante ale scenei politice mondiale şi experţi în relaţii internaţionale sau în macroeconomie, au încercat să analizeze situaţia actuală în aceste domenii şi rolul  Vest-ului în evoluţia lor.  

Conform celor subliniate de participanţi, involuţia contribuţiei occidentale la asigurarea unei ordini mondiale, a făcut ca statele să abordeze în prezent politici interne şi internaţionale care urmăresc, în primul rând, interesele naţionale, sprijinind interesele colective doar atunci când acestea coincid cu cele naţionale. În felul acesta au apărut şi s-au dezvoltat orientări protecţioniste care, în unele state, au dus chiar la naţionalism.  În acest fel se renunţă, parţial,  la principiile de unitate şi solidaritate, care au dus democraţia liberală occidentală către o societate model pentru toate ţările lumii. Retragerea Vestului, inclusiv a SUA, din diferite organizaţii internaţionale, scoate în evidenţă această modificare de atitudine a statelor occidentale, în domeniul economic, comercial şi financiar.

A fost criticat deschis principiul globalizării. S-a subliniat faptul că acesta a dus la îmbogăţirea statelor bogate şi sărăcirea statelor sărace.  Cu toate acestea globalizarea era era, totuşi, un principiu al ordinii actuale a omenirii. Puncte de vedere divergente au apărut între statele occidentale privind gradul de integrare al statelor membre ale  Uniunii Europene.

La Conferinţa de Securitate de la Munchen din acest an, preşedintele Franţei Emmanuel Macron, a declarat alături de alţi lideri europeni că vrea o Europă Unită. În acelaşi timp şi-a manifestat nemulţumirea asupra faptului că Germania nu a reacţionat, încă, pozitiv la propunerile sale, de reformare în domeniul economic, comercial, financiar şi militar şi de realizare a unei Europe noi şi independente. Liderul francez, manifestându-şi determinarea pentru transformarea Europei, a subliniat faptul că nu va aduna în jurul lui decât statele care vor şi pot să participe la acest proiect. Prin această atitudine Macron atentează la principiul unităţii europene, separând-o pe trepte valorice de atitudine. Alături de aceste idei trebuie reamintite afirmaţiile făcute în anul 2019 prin care Macron vede o Europă grupată în jurul Franţei şi Germaniei şi sub umbrela de securitate a Apărării Europene. Ambiţiile preşedintelui Franţei de a transforma Uniunea Europeană într-o putere mondială, inclusiv din punct de vedere militar, au fost exprimate în aproape toate ocaziile în care vorbeşte public.   

Unele state central şi est europene nu au reacţionat cu entuziasm faţă de acest proiect  având în vedere încrederea în NATO, ca unic mijloc de asigurare a securităţii europene, ca şi convingerea că Rusia este, cu adevărat, principala ameninţare la adresa securităţii Europei. Încercările Franţei şi Germaniei de a realiza un dialog constructiv cu Rusia nu sunt  văzute cu ochi buni de acest important grup de state. Destul de puţini lideri din aceste ţări au avut şansa de a-şi prezenta punctul de vedere în plenul conferinţei. Exprimându-se într-un panel al conferinţei referitor la principiile scoase în evidenţă de Macron, Zuzana Caputova, preşedintele Slovaciei a declarat că îşi doreşte „ o Europă care să-şi protejeze şi să-şi exercite valorile”.  Vorbind despre drumul dificil al ţărilor est-europene, către democraţie, ea afirmă că “nu ştie dacă vestul Europei înţelege, cu adevărat, estul Europei”. O poziţie apropiată de cea a liderului slovac a avut-o, în cadrul aceluiaşi panel, şi ministrul de externe al Poloniei, Jacek  Czaputowicz. Singurul reprezentant al Balcanilor de Vest care a avut o prezentare într-unul din aceste paneluri a fost Andrej Plenković, prim ministru al Croaţiei

Poziţiile reprezentanţilor statelor central şi est europene au fost mai degrabă ignorate decât remarcate şi menţionate în plenul  conferinţei, şi ele, probabil, cu greu vor putea fi notificate ca poziţii oficiale ale acestor state faţă de punctele de vedere ale statelor occidentale. Cu toate acestea, colateral conferinţei, au fost organizate trei evenimente ce au avut ca subiect evoluţiile situaţiei politice din Balcanii de Vest.

Cel mai important eveniment organizat pe această temă, a fost masa rotundă, cu tema Dialogul Balcanilor  organizată în marja conferinţei, pe principiul Chatham House, de către Institutul Est-Vest, care a avut loc în seara primei zile a conferinţei.  Acest dialog  are  continuitate şi,  ca precedenţă, întâlnirile, în care au fost invitate aceleaşi state,  care au avut loc la Berlin şi Belgrad.  La discuţie, au participat lideri ai statelor balcanice, înalţi oficiali ai UE şi ai SUA, ca şi alţi participanţi la conferinţă, interesaţi de subiect.  Unul dintre participanţi aprecia că discuţiile au fost deosebit de “agitate”.

A fost prima întâlnire dintre Albin Kurti, noul prim ministru al Kosovo şi preşedintele Serbiei, Alexandar Vucici. Discuţiile tensionate dintre aceştia au captat întreaga atenţie a participanţilor.  Deşi desfăşurată pe baza regulilor Chatham House s-au scurs în media o serie de informaţii care au scos, în primul rând, în vedere, limbajul, tonul şi atitudinea puţin diplomatică a celor doi lideri. Acesta a fost şi motivul pentru care primul ministru albanez Edi Rama a considerat că discuţiile s-au desfăşurat pe baza regulilor unui Chatham în stil balcanic. Încălcarea cunoscutelor reguli britanice a fost evidentă în momentul în care, din dispoziţia primului ministru kosovar, a fost transmisă on-line cuvântarea sa pe al cărei fundal se aud perfect replicile verbale violente ale preşedintelui sârb. Referitor la acest subiect Vucici a declarat că acţiunea lui Kurti scoate în evidenţă „ce fel de fraude este acesta capabil să facă”

În conformitate cu informaţiile apărute în media din Serbia, Vucici ar fi declarat că un dialog cu Kurti ar înjosi Serbia întrucât acesta nu poate fi prim-ministru al unei ţări care nu există, Kosovo nefiind recunoscută decât de către jumătate din statele lumii. Preşedintele sârb a recunoscut faptul că întâlnirea a fost “dură”, iar el „a luptat pentru interesele Serbiei şi ale poporului sârb”.

Prim ministrul kosovar, în cuvântarea sa şi-a exprimat opinia că statele Balcanilor de Vest ar trebui să intre simultan în Uniunea Europeană. Acest gest ar putea consolida iniţiativa unui „mini-Shengen” care să reprezinte un proces de evoluţie către participarea statelor Balcanilor de Vest către un „plan mini Marshal”.  

Cel de-al doilea moment important referitor la Balcanii de Vest,  a fost semnarea, în prima zi a conferinţei, a unei declaraţii de intenţie referitoare la construcţia unei autostrăzi şi a unei căi ferate care să lege cele două capitale: Belgrad şi Pristina. Documentul a fost semnat în prezenţa reprezentantului SUA în Balcanii de Vest , Richard Grenell, şi cu participarea preşedinţilor Serbiei şi Kosovo, Vucici şi Thaci. Media internaţională a menţionat acest eveniment ca fiind un „pas diplomatic uriaş” pentru normalizarea relaţiilor dintre cele două state. Mulţumirile adresate ambasadorului Grenell ca şi tonul protocolar folosit de cei doi preşedinţi, cu prilejul acestui eveniment, au scos şi mai mult în evidenţă limbajul contondent folosit de Kurti şi Vucic pe parcursul aceleiaşi zile.

De altfel, nici acest eveniment nu a fost total lipsit de controverse, Kurti menţionând că reprezentantul Ministerului Infrastructurii din Kosovo nu a avut mandat, de la noul guvern instalat, să semneze acordul. Poziţia sa nu a fost luată prea mult în consideraţie.  

În Kosovo este o continuă controversă, generatoare de discordie, asupra persoanei, primul ministru Kurti sau preşedintele Thaci, care poate reprezenta provincia sârbă (Kosovo nu este încă recunoscută ca stat de toate ţările lumii) în dificilele negocieri cu Serbia.

Cel de-al treilea eveniment ce a avut loc, cu Balcanii de Vest în centrul atenţiei, a fost panelul desfăşurat în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen cu tema „Construind Rezilienţa Societală în vecinătatea Europei”.  Desfăşurat în parteneriat cu Fundaţia BMW, la eveniment au participat prim ministrul kosovar Kurti şi Nikola Dimitrov, ministrul de externe al Macedoniei de Nord, alături de directorul Fondului European pentru Balcani Aleksandra  Tomanici ca şi alţi experţi sau oficialităţi interesate.

Următoare întâlnire la nivel înalt a reprezentanţilor statelor Balcanilor de Vest cu scopul normalizării situaţiei politice din această zonă, va avea loc cu ocazia Summit-ului Uniunea Europeană – Balcanii de Vest în luna mai 2020 la Zagreb.

Tematica principală a Conferinţei de Securitate s-a referit la procesul de transformare a Uniunii Europene pentru a deveni o recunoscută putere mondială independentă, ca şi la abordarea viitorului relaţiei transatlantice. Referitor la aceste subiecte vitale, Europa Occidentală are puncte de vedere divergente, mai ales între Franţa şi Germania. Deşi aparent este vorba şi de aspectele ce rezultă de aici: politica unică de apărare europeană, rolul NATO şi obligativitatea participării la misiunile conform art.5, politica financiară comună, relaţiile cu Rusia, vulnerabilitatea sistemului de furnizare de energie cu sursă unică către statele europene şi altele. Se constată că în fiecare dintre acestea, statele central şi est europene sunt direct şi vital implicate. Cu toate acestea, actuala Conferinţă de la Munchen a dovedit faptul că acestea nu participă la procesul de decizie scoţând în evidenţă apariţia şi dezvoltarea unei tendinţe de izolare a estului Europei.

De aceea este deosebit de important dialogul direct dintre aceste state ca şi dialogul între ţările balcanice. Orice discuţii, formale sau informale, negocieri sau conferinţe în prezenţa reprezentanţilor SUA şi ai celor ai Uniunii Europene vor permite abordarea celor mai delicate subiecte şi, în felul acesta, soluţii paşnice unanim acceptabile.