04 decembrie 2019

Atentatul de la Londra - Un simptom al radicalizării Europei?

Monitorul Apărării şi Securităţii

Marea Britanie, Londra, vineri, 29 noiembrie 2019 … o persoană înarmată cu un cuţit atacă mai mulţi trecători în zona pietonală de lângă Turnul Londrei. Mai mulţi trecători intervin pentru imobilizarea atentatorului. Ceva mai târziu, forţele de securitate îl ucid pe atacatorul care purta şi o vestă explozivă, care ulterior s-a dovedit a fi una falsă. Olanda, Haga, vineri, 29 noiembrie 2019 … către seară, un bărbat înarmat cu un cuţit a atacat trei minori într-un centru comercial, la o oră de vârf, când lumea ieşise la cumpărături cu ocazia ”Black Friday”. Metoda de acţiune, numărul mic al victimelor şi locul incidentelor nu atrag atenţia asupra acestor evenimente. Doar faptul – care ar trebui să fie mai mult decât o atenţionare - că, în continuare, procesul de radicalizare online, desfăşurat de organizaţiile teroriste Al-Qaida şi ”statul islamic” din Irak şi Levant atrage simpatizanţi dispuşi să îşi dea viaţa pentru cauza celor două organizaţii teroriste. Iar procesul de de-radicalizare desfăşurat de instituţiile statelor europene şi de organizaţii neguvernamentale nu are efectul scontat. Sărbătorile de iarnă se apropie, iar condiţiile propice pentru astfel de atacuri ne permit să afirmăm că acest tip de acţiuni violente s-ar putea repeta în oricare din capitalele europene.

Sursă foto: 123RF

Terorismul în Europa – nesofisticat dar cu victime

Conform raportului anual (2019) al UE pentru terorism (TeSAT), în 2018, terorismul a continuat să constituie o ameninţare majoră la adresa securităţii statelor membre ale UE. Atacurile executate de simpatizanţi sau inspirate de  ideologia salafist-jihadistă, precum cele din Trèbes, Paris, Liège şi Strasbourg au ucis în total 13 persoane şi au rănit multe altele. Comparativ cu 2017, în 2018 numărul de atacuri teroriste a scăzut de la 10 la 7. În acelaşi timp, a crescut numărul de atentate dejucate de forţele de securitate, inclusiv tentative de producere şi diseminare a unor substanţe chimice şi biologice letale, fapt care demonstrează angajamentul ”celulelor adormite”, al unor simpatizanţi sau al persoanelor inspirate de ideologia salafist-jihadistă de a utiliza tactici şi metode de acţiune diverse cu scopul de a afecta semnificativ societăţile în care trăiesc.

În aceste condiţii, raportul UE subliniază faptul că nivelul ameninţării teroriste nu s-a diminuat, în ciuda desfiinţării ”Califatului” şi înfrângerii parţiale a ”Statului Islamic din Irak şi Levant” (SIIL). Ameninţarea teroristă a devenit mai complexă, în condiţiile în care actori multipli sau individuali, cu credinţe şi motivaţii diferite acţionează independent de o conducere şi o strategie de acţiune centralizate.

De asemenea, în raport se afirmă că, în ciuda pierderilor suferite de SIIL, grupul îşi menţine intenţia de a executa atacuri în afara zonei principale de conflict (Siria şi Irak) şi că se bazează pe radicalizarea unor persoane din afara grupării pentru executarea acestora. Din această perspectivă, există un risc continuu din partea indivizilor cu antecedente penale sau care sunt încă încarceraţi de a fi radicalizaţi şi de a se angaja în activităţi teroriste în spiritul cauzei pe care o îmbrăţişează. 

Atacurile de inspiraţie salafist-jihadistă din 2018 nu au fost sofisticate şi au fost executate cu arme de foc mici sau cu arme albe (cuţite), fapt ce a avut drept consecinţă numărul relativ redus de victime produse.

În aceeaşi linie se înscrie şi raportul anual al Global Terrorism Index (GTI) în Europa, care precizează că principala ameninţare de tip terorist la adresa ţărilor europene vine din partea ”lupilor singuratici”, care, îndoctrinaţi şi radicalizaţi online, pot fi uşor fi utilizaţi ca o armă împotriva cetăţenilor europeni.

Atacul din Paris – ”la radicalisation”

Pe 3 octombrie, Mickaël Harpon, un expert în informatică, în vârstă de 45 de ani, a ucis trei ofiţeri de poliţie şi un lucrător administrativ la sediul poliţiei din Paris, folosind un cuţit ceramic.

Michael Harpon, care lucra în cadrul Direcţiei de Informaţii a Prefecturii de Poliţie începând cu 2003, avea autorizaţie de securitate şi acces la informaţii clasificate.

Conform unui memoriu redactat de ofiţerii de contrainformaţii, Michael Harpon s-a convertit la islam în urmă cu câţiva ani, iar atitudinea sa demonstra o radicalizare rapidă. Astfel, acesta susţinea atacul asupra personalului revistei satirice Charlie Hebdo, din 2015, şi refuza să interacţioneze cu femeile. În plus, atacatorul avea legături strânse cu un imam radical din zona Val-d'Oise.

Atacul din Londra – ”he acted alone”

La 26 octombrie, preşedintele american anunţa moartea liderului SIIL, Abu Bakr al-Baghdadi. La începutul lunii noiembrie, Centrul Întrunit de analiză a terorismului (JTAC) - parte a MI5 - a recomandat scăderea nivelului de alertă teroristă. Astfel, ministerul britanic de interne a decis scăderea nivelului de la  ”sever” la ”substanţial”, mai precis că un atac terorist este posibil. Nivelul a fost redus în ciuda faptului că, în perioada martie 2017 - noiembrie 2019, au fost dejucate 24 de atentate, iar alte 800 de dosare sunt deschise pentru investigaţii în domeniul terorismului. Mai mult decât atât, scăderea nivelului de alertă teroristă s-a făcut în condiţiile în care aproximativ 500 de foşti condamnaţi pentru terorism au fost puşi în libertate.

Atacatorul din Londra a fost identificat de poliţia britanică ca fiind Usman Khan, un bărbat în vârstă de 28 de ani. Acesta a fost condamnat în 2012 pentru plănuirea, alături de alţi cinci co-naţionali inspiraţi de ideologia Al-Qaida, a unui atac asupra Bursei din Londra. Conform hotărârii judecătoreşti acesta a fost încarcerat în cadrul programului IPP (Imprisonment for Public Protection) care impune detenţia pentru cel puţin 8 ani şi eliberarea, în urma stabilirii de către o comisie specială, a faptului că individul nu mai este un pericol public. Ulterior, în 2013, Curtea de Apel i-a schimbat sentinţa în 16 ani de închisoare cu posibilitatea eliberării după 8 ani, la fel cum au fost condamnaţi ceilalţi cinci co-naţionali. Cu toate acestea, Usman Khan a fost eliberat condiţionat în decembrie 2018 în baza unei prevederi legislative (din 2008) care a modificat regulile pentru pedepsele prelungite, antrenând astfel automat o eliberare condiţionată la jumătatea pedepsei. Termenii eliberării sunt destul de duri … purtarea unei brăţări electronice, prezentarea la domiciliu la o anumită oră a serii şi obligaţia de a se întâlni cu ofiţerul de probaţiune. Dar oare pentru asemenea cazuri este necesară aplicarea eliberării condiţionate automate, după efectuarea a jumătate din perioada de detenţie?

Radicalizarea în Europa … paşi mici şi nesiguri pentru contracararea ei

Înainte de atacurile din 11 septembrie 2001, lupta împotriva terorismului era strict apanajul fiecărui stat. După atacurile din Marea Britanie, din 7 iulie 2005, Consiliul UE, a cărui preşedinţie era asigurată de Marea Britanie, a adoptat Strategia de acţiune anti-teroristă a UE. În forma actuală, strategia include patru direcţii de acţiune: prevenirea, protejarea, urmărirea şi răspunsul la acţiunile teroriste.

Atacurile teroriste care au avut loc din 2005 şi până în prezent pe teritoriul statelor membre ale UE au evidenţiat deficienţele politicii UE de combatere a radicalizării şi terorismului. Dacă în domeniul schimbului de informaţii putem afirma că s-au făcut progrese, în domeniul investiţiilor în măsurile de prevenire a radicalizării paşii au fost mici şi nesiguri, fără a atinge efectele dorite. Unul din principalele eşecuri este legat de rezistenţa comunităţilor locale la promovarea de programe împotriva radicalizării, de incapacitatea de a promova modele care să poată fi admirate şi urmate de membrii comunităţilor locale.

Un alt element negativ al strategiei contrateroriste europene este neprevenirea radicalizării în penitenciare. Atacurile teroriste din 2018 (Liège şi Strasbourg) au fost executate de către persoane radicalizate în închisoare. Multe din închisorile europene nu sunt dotate cu echipamente sau spaţii care să împiedice propagarea ideologiei extremiste. De asemenea, personalul penitenciarelor nu are suficientă pregătire pentru a observa şi preveni radicalizarea în închisori. 

În timp ce cooperarea dintre forţele de poliţie şi serviciile de informaţii a crescut, nu există, în prezent, un sistem care să permită schimbul de informaţii între direcţiile care au în subordine penitenciarele şi structurile de impunere a legii. Astfel, în cazul în care există suspiciunea radicalizării în centrele de detenţie, la ieşirea individului radicalizat din închisoare, serviciile de informaţii şi structurile de impunere a legii ar trebui să fie informate şi deja să cunoască acest aspect, astfel încât să poată preveni un posibil atac terorist.

Poate cea mai semnificativă acţiune este cea desfăşurată de EUROPOL pentru închiderea mai multor servere utilizate de SIIL pentru răspândirea ideologiei sale în mediul online.

Dar toate aceste măsuri adoptate în cadrul Strategiei de acţiune anti-teroristă a UE sunt în mare parte anihilate de climatul profund polarizat al Europei, care se manifestă prin fenomene de ură, criminalitate şi radicalizare. Aceste rezultate sunt consecvente derivei naţionaliste a esticilor (Ungaria şi Polonia), liberalismului ultra-umanist al vesticilor, dezechilibrelor sociale, încetinirii dezvoltării economice, crizei refugiaţilor, continuării atacurilor teroriste, lipsei încrederii populaţiei în instituţiile statului şi în partidele politice, precum şi puterea tot mai mare a dreptei, a partidelor populiste şi ideologiilor naţionaliste.

Strategiile există. La fel şi ameninţarea

Principala ameninţare teroristă la adresa securităţii cetăţenilor şi instituţiilor statale şi europene rămân acţiunile desfăşurate de aşa numiţii ”lupi-singuratici” care sunt aproape imposibil de identificat şi prevenit. Din această perspectivă putem afirma că, deşi nu există o ”soluţie de aur” pentru stoparea radicalizării, continuarea acţiunilor prevăzute în cadrul Strategiei de acţiune anti-teroristă a UE, în special creşterea rolului comunităţilor locale, este necesară.

Dar până atunci, Sărbătorile de iarnă se apropie, iar moartea liderului SIIL ”trebuie” răzbunată. Nu putem exclude ipoteza în care alţi ”lupi-singuratici” vor profita de scăderea vigilenţei populaţiei, de aglomeraţia din magazine sau pieţe în care sunt organizate evenimente festive, pentru a executa atacuri teroriste.