10 august 2020

Atac asupra închisorii din Jalalabad, Afganistan. Consecinţe asupra negocierilor intra-afgane

Sorin Butiri

Închisoarea din Jalalabad (capitala provinciei Nangarhar, Afganistan) a fost atacată duminică (2 august) către seară. Atacul a fost revendicat de grupul terorist ”Statul Islamic din Provincia Khorasan” (IS-KP), afiliat organizaţiei teroriste ”Statul Islamic din Irak şi Levant”. Talibanii afgani au menţionat că nu sunt implicaţi în atac. Atacul demonstrează că, în ciuda acţiunilor întreprinse de forţele de securitate afgane, cât şi de talibani, IS-KP îşi menţine capabilităţile operaţionale, putând afecta serios situaţia de securitate din Afganistan, dar şi procesul de pace din această ţară.

Sursă foto: Profimedia

Momentul atacului şi consecinţe

Atacul a debutat duminică (2 august) către seară, la o zi după ce Agenţia de Informaţii Afgană (NIA – National Intelligence Agency) a anunţat că a ucis, în apropiere de Jalalabad, un comandant (Assadullah Orakzai) al grupului terorist ”Statul Islamic din Provincia Khorasan” (IS-KP sau ISIS-K). De asemenea, atacul a avut loc în ultima zi a acordului de încetare a focului (de trei zile), stabilit între talibani şi guvernul afgan, acord care permitea sărbătorirea Eid al-Adha (sărbătoarea sacrificiului).

La momentul atacului, în închisoare se aflau 1.793 de persoane condamnate la închisoare, majoritatea membri ai mişcării talibane sau ai grupului terorist IS-KP. Pe timpul atacului, aproape toate persoanele private de libertate au reuşit să evadeze. Dintre acestea peste 1.000 au fost prinse şi re-încarcerate, în timp ce peste 300 sunt încă în libertate, fiind căutate de forţele de securitate afgane.

Cel puţin 29 de persoane, inclusiv civili, deţinuţi, paznici şi forţe de securitate afgane, au fost ucise în schimburile de focuri din timpul atacului.

După 18 ore de la începutul atacului, forţele de securitate afgane au preluat controlul închisorii şi au securizat zona desfăşurării incidentului.

 

Modalitatea de atac şi posibili atacatori

Atacul a început prin detonarea la intrarea închisorii din Jalalabad a unui VBIED (vehicle-borne improvised explosive device) condus de un atentator sinucigaş. Ulterior, mai mulţi atacatori au pătruns prin breşa creată şi au început să execute foc asupra forţelor de securitate care asigurau paza închisorii.

Deşi atacul a fost revendicat de SIIL şi ulterior de IS-KP, modul de acţiune ne aduce aminte de atacuri teroriste anterioare similare executate de talibani. Un exemplu în acest sens este atacul executat asupra unei închisori din Ghazni, în 2015, pe timpul căruia peste 350 de deţinuţi au reuşit să evadeze.

Atacurile asupra închisorilor sunt o modalitate de acţiune destul de întâlnită în Afganistan. Dar atacul din 2 august, bine coordonat şi executat asupra unui obiectiv cu un grad de securitate ridicat este unul dintre cele mai mari şi mai complexe atacuri revendicate de SIIL şi IS-KP.

Imediat după atacul din 2 august, ”agenţia de presă” a SIIL, ”Amaq”, a anunţat ”succesul acţiunii”, prezentând chiar şi un infografic al efectelor atacului în rândul forţelor de securitate. De asemenea, ”Amaq” a publicat o fotografie de grup a atacatorilor.

Conform NIA, 11 dintre atacatori au fost identificaţi - trei din India, unul din Pakistan, patru tadjici şi trei afgani. Conform aceleiaşi surse, atentatorul sinucigaş şi liderul grupului pare să fie un indian.

 

Statul Islamic din Provincia Khorasan – capabilităţi, oportunităţi

Estul Afganistanului a fost principalul ”bastion” al SIIL de când a anunţat (2015) înfiinţarea IS-KP. Dar în ultimii doi ani, acţiunile comune desfăşurate de forţele de securitate afgane şi de talibanii afgani au slăbit această ”filială” a SIIL.

Cu toate acestea, recentele atacuri revendicate de SIIL în Afganistan ne demonstrează că atât guvernul afgan, cât şi talibanii afgani au exagerat în estimarea făcută asupra pierderilor umane şi capabilităţilor operaţionale ale IS-KP.

După recentele pierderi, o mare parte a grupului s-a refugiat în zona împădurită din provincia Kunar, iar o parte din ”celulele adormite” a rămas în zonele Kabul şi Jalalabad. Aceste celule au sarcina să recruteze şi să pregătească informativ şi logistic atacurile. În aceste condiţii, putem afirma că IS-KP şi-a schimbat strategia de acţiune, retrăgându-se din zonele în care era supus presiunilor SUA, forţelor de securitate afgane şi talibanilor, dar a continuat să desfăşoare acţiuni de tip ”loveşte şi fugi” în marile oraşe.

Atacul asupra închisorii din Jalalabad:

- oferă IS-KP o mai mare vizibilitate mediatică, ridicarea moralului membrilor, posibilitatea strângerii de fonduri şi recrutării, mai ales în condiţiile în care pierderea controlului rutelor de contrabandă din provincia Nangarhar au redus bugetul IS-KP şi au determinat apariţia unor tensiuni interne;

- oferă posibilitatea ca IS-KP să îşi dovedească rezilienţa şi capacitatea de a deteriora semnificativ situaţia de securitate;

- poate fi interpretat şi ca un efort al nou-numitului lider IS-KP de a-şi demonstra capacităţile organizaţionale, mai ales în condiţiile disputelor din interiorul grupului.

 

IS-KP - posibilă piedică în calea negocierilor de pace

În cadrul acordului de pace din Afganistan, talibanii au fost de acord:

- să rupă legăturile cu Al-Qaida şi să împiedice ca această organizaţie teroristă sau alte grupuri similare să opereze pe teritoriul afgan;

- să înceapă negocierile de pace cu autorităţile de la Kabul în schimbul eliberării unor deţinuţi talibani şi al retragerii în etape a trupelor americane şi a aliaţilor acestora, până la jumătatea anului 2021.

În timp ce SUA şi aliaţii lor au retras deja mii de militari din Afganistan, discuţiile de pace dintre autorităţile de la Kabul şi talibani au tot fost amânate. Evoluţia negocierilor intra-afgane ar putea oferi IS-KP o oportunitate - recrutarea talibanilor care nu vor fi de acord cu compromisurile făcute de reprezentanţii lor pe timpul negocierilor. Acest scenariu este estimat chiar de Institutul de Studii Strategice din Kabul care apreciază că între 5 şi 20% din actualii talibani s-ar putea alătura IS-KP considerând că au fost trădaţi pe timpul negocierilor.

Privind din perspectiva negocierilor intra-afgane, IS-KP este un grup care nu face parte din procesul de pace afgan şi care este dornic să perturbe orice proces care ar aduce stabilitatea în regiune şi care nu ar servi intereselor grupului. În ciuda pierderilor umane şi financiare din ultimii doi ani, prin atacul din Jalalabad, din 2 august, grupul demonstrează că mai are capabilităţile operaţionale necesare agravării situaţiei de securitate, cel puţin în estul Afganistanului, în provincia Nangarhar şi în proximitatea capitalei Kabul. Factorii favorizanţi ai acestor locaţii - teren muntos, existenţa altor grupuri insurgente, apropierea de graniţa Pakistanului, accesul la rutele de contrabandă - permit grupului să se refacă şi să execute noi acţiuni de amploare, cu impact mediatic.

Este prematur să putem estima dacă negocierile intra-afgane vor evolua, vor stagna sau vor eşua. În aceste condiţii, este foarte probabil ca talibanii nemulţumiţi de evoluţia negocierilor să caute soluţii alternative pentru susţinerea cauzei lor, una dintre acestea fiind colaborarea cu IS-KP. Privind retrospectiv, putem afirma că IS-KP se află în prezent în situaţia talibanilor din 2002, când, după intervenţia Coaliţiei condusă de SUA, au fost nevoiţi să se disperseze, să îşi refacă capacităţile operaţionale, profitând de sanctuarele din vestul Pakistanului şi să reia lupta. Este aceeaşi strategie de acţiune exprimată (2019) de fostul lider al SIIL: colaboraţi cu alte grupuri insurgente, lărgiţi baza de recrutare şi acţionaţi împotriva inamicului printr-un ”război de uzură”. Iar atacul din 2 august nu a făcut decât să crească încrederea în IS-KP a talibanilor nemulţumiţi.

 

În concluzie...

... se poate aprecia că IS-KP nu este învins, iar acţiunile acestui grup ar putea afecta semnificativ situaţia de securitate din Afganistan, dar şi procesul de pace în desfăşurare.