Armenia recunoaşte integritatea teritorială a Azerbaidjanului, inclusiv regiunea disputată Nagorno-Karabah

„Armenia recunoaşte teritoriul Azerbaidjanului de 86.600 de kilometri pătraţi, presupunând că Azerbaidjanul este dispus să recunoască integritatea teritorială a celor 29.800 de kilometri pătraţi ai Armeniei. Teritoriul de 86.600 de kilometri pătraţi al Azerbaidjanului include Nagorno-Karabah, dar am dori să subliniem că problema drepturilor şi siguranţei armenilor din Nagorno-Karabah ar trebui discutată între Baku şi Stepenakert", a declarat Pashinyan, într-o conferinţă de presă susţinută luni. 

El a solicitat, de asemenea, garanţii internaţionale pentru siguranţa şi drepturile armenilor care trăiesc în Nagorno-Karabah, exprimându-şi îngrijorarea că, fără acestea, Azerbaidjanul ar putea efectua operaţiuni de purificare etnică în regiune.

Ultimele lupte au izbucnit pe 27 septembrie 2020, cu ciocniri intense în regiunea disputată, Azerbaidjanul învingând forţele armene. La 9 noiembrie 2020, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele azer Ilham Aliyev şi premierul armean Nikol Pashinyan au semnat o declaraţie comună privind încetarea completă a focului în Nagorno-Karabah.

Potrivit documentului, Azerbaidjanul şi Armenia şi-au menţinut poziţiile pe care le deţineau, în timp ce o serie de districte au fost predatede către Armenia, iar Rusia a desfăşurat o misiune de menţinere a păcii, de-a lungul liniei de contact şi a Coridorului Lachin.

Conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan asupra regiunii montane Nagorno-Karabah, un teritoriu disputat care a făcut parte din Azerbaidjan înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, dar care a fost populat în principal de etnici armeni, a izbucnit în februarie 1988, după ce Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah şi-a anunţat retragerea din Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjan.