Armenia iese de sub papucul lui Putin şi refuză să găzduiască exerciţiile CSTO în 2023. Premierul Armeniei cere înlocuirea militarilor ruşi de menţinere a păcii cu o forţă multinaţională

Adresându-se reporterilor, Pashinyan a spus că nu vede niciun motiv pentru ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) să organizeze exerciţii militare în Armenia în acest an. „Aceste exerciţii nu vor avea loc. Armenia nu crede că este oportun să se efectueze exerciţii CSTO în republică în acest an," a declarat Pashinyan.

Totodată, oficialul armean a declarat că în viitor forţele de menţinere a păcii ruseşti ar trebui înlocuite de o structură multinaţională. El a criticat militarii ruşi că nu pot ţine deschis coridorul Lachin, care face legătura cu nagorno-Karabah, care este blocat din 12 decembrie 2022.

Acest lucru a deranjat Kremlinul, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că organizaţia va clarifica situaţia, în timp ce Moscova „va continua dialogul cu Erevanul pe aceste complicate subiecte.”

Premierul Armeniei a acuzat CSTO că nu a condamnat ofensiva Azerbaidjanului, cu care a purtat un război de şase săptămâni, în urma căruia a pierdut majoritatea teritoriului din regiunea disputată Nagorno-Karabah. În conflict au murit peste 6.500 de militari armeni, iar la finalul confruntărilor Rusia a dislocat o forţă de menţinere a păcii, dar tensiunile au continuat între cele două ţări.

CSTO are un articol, numărul 4, asemănător Articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, unde se arată că atacarea unei ţări reprezintă o agresiune asupra tuturor aliaţilor.

Dar, cele mai mari ameninţări de securitate pentru ţările membre sau fost membre CSTO au venit chiar de la aliaţii lor. În prezent, Rusia este percepută ca o ameninţare pentru multe state foste sovietice, după ce Putin şi-a arătat intenţia de a reface Imperiul Rus. În ultimele decenii, militari ruşi au fost implicaţi în conflicte cu R. Moldova, Georgia şi Ucraina, dar tensiuni militare au fost, în 2022, şi între Tadjikistan şi Kârgâzstan, de exemplu, ambele făcând parte din CSTO. Tot în 2022, CSTO a dislocat 2.000 de militari în Kazahstan, pentru a reprima mişcările de stradă împotriva conducerii statului.

În acest moment, doar şase state post-sovietice mai fac parte din CSTO: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia şi Tadjikistan. Azerbaidjan şi Georgia au ieşi din organizaţie în 1999, în timp ce Uzbekistan a ieşit în 2012.