Armata României îşi va mări efectivele cu 10.000 de militari. Miniştrii apărării din ţările membre NATO discută creşterea numărului de militari şi a capacităţilor de apărare

Deoarece documentul nu este public, au apărut în presă doar frânturi de informaţii, cum a fost cerinţa Alianţei adresată Germaniei de a creşte contribuţia cu 40.000 de militari, adică şapte brigăzi.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania a refuzat să comenteze cifrele, adăugând că problema va fi discutată în cadrul reuniunii de astăzi, a raportat Reuters. Un oficial NATO a confirmat că alianţa „stabileşte noi obiective de capacitate ambiţioase pentru aliaţi”.

Până acum, Germania s-a angajat să furnizeze NATO 10 brigăzi de aproximativ 5.000 de militari fiecare până în 2030, anunţă Stars and Stripes. Germania are în prezent nouă brigăzi, inclusiv cea din Lituania. În aceste condiţii, armata germană ar trebui să-şi crească numărul de militarii cu cel puţin şapte brigăzi – 40.000 militari - pentru a păstra o bază pentru rotirea trupelor şi nevoile interne.

Cu câţi militari va contribui România la NATO

Ministerul Apărării Naţionale are acum 90.000 de angajaţi, 75.000 de poziţii pentru militari şi 15.000 pentru civili. O sursă din Ministerul Apărării ne-a confirmat că ambiţia României este să se ajungă la un efectiv de 100.000, deci cu un plus de 10.000.

Deoarece avem un război la graniţă, presupunem că funcţiile în plus vor fi pentru militari din unităţi de luptă, nu administrative sau logistice.

Conform Cartei Albe a Apărării, pentru apărarea teritoriului naţional Armata României va forma o „grupare de forţe întrunită, constituită, iniţial, dintr-un corp de armată, sprijinit corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale, capabilităţi de apărare cibernetică, forţe de sprijin logistic şi de comunicaţii şi informatică”. Practic este toată structura de forţe activă a MApN, corpul respectiv fiind format din cele două divizii, cu comandamentele la Buzău şi Cluj.

Referitor la contribuţia la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, tot Carta Albă a Apărării stipulează contribuiţia ţării noastre la „planificarea, organizarea şi executarea operaţiei de descurajare sau de apărare colectivă în cadrul NATO, cu o grupare de forţe de valoare cel mult divizie, sprijinită corespunzător de forţe aeriene, forţe navale, forţe pentru operaţii speciale şi capabilităţi de apărare cibernetică”.

În aceste condiţii, logic ar fi ca Armata României să mai înfiinţeze o divizie, care are aproximativ 10.000 de militari.

Dacă România contribuie acum cu o divizie la NATO, oricum mai avea nevoie de alte două, una la refacere şi alta la pregătire pentru înlocuirea celei dislocate.

Miniştrii Apărării vor stabili şi creşterea numărului de sisteme de rachete

Un alt subiect al reuniunii este creşterea capacităţilor militare, cu accent pe sistemele de lovire cu bătaie mare şi pe sistemele de rachete antiaeriene.

Conform Bloomberg, statelor aliate europene vor stabili să îşi extindă de cinci ori capacităţile de apărare aeriană cu baza la sol. De asemenea, va fi extins şi numărul de sisteme de rachete cu rază lungă. Acest lucru este necesar, deoarece Statele Unite vor anunţa la summitul NATO din 24-26 iunie, de la Haga, o începere a retragerii militarilor din Europa.

România are în acest moment doar trei sisteme PATRIOT operaţionale, adică poate apăra maxim trei oraşe mari. Alte patru sisteme PATRIOT au mai fost comandate, în timp ce o licitaţie pentru alte 18 sisteme cu rază mică şi medie bate pasul pe loc de mai mult de un an de zile.

Referitor la sistemele de rachete cu rază lungă, România are trei sisteme HIMARS, 54 de lansatoare, care pot lansa rachete ACAMS, cu raza de acţiune de 300 km. Este infim, comparabil cu Polonia care are ca ambiţie achiziţia a peste 600 de lansatoare.

De asemenea, România ar trebui să achiziţioneze rachete de croazieră, de tipul SCALP sau Taurus, care au raza de acţiune de până la 500 km.

O altă direcţie este a dronelor de atac cu raza lungă de acţiune, care sunt eficiente în războiul din Ucraina, fiind mai ieftine de zece ori faţă de rachetele care au aceeaşi rază de acţiune.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, aflat la reuniunea în format B8, care a avut loc la Vilnius, a anunţat că România îşi ia angajamentul de a ajunge, în viitor, la cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare, suma fiind împărţită atât în investiţii directe în armată, cât şi în lucrări de infrastructură, care să îmbunătăţească mobilitatea militară.

Din aceşti bani, MapN ar trebui să se concentreze pe creşterea numărului de militari, înfiinţarea de unităţi militare şi achiziţia acelor echipamente care fac diferenţa într-un viitor război.