Armata României are un nou comandant. Iohannis a semnat astăzi decretul pentru numirea în funcţia de şef SMAp a lui Vlad Gheorghiţă, care a primit a patra stea

Pentru a treia oară consecutiv, comandantul Armatei va fi de la Terestre, în condiţiile în care cutuma rotativei celor trei şefi de categorii de forţe nu a fost respectată.

Generalul Vlad Gheorghiţă îşi va prelua funcţia la începutul lunii decembrie de la generalul Daniel Petrescu. Mandatul şefului Apărării este de patru ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă un an.

Dacă s-ar fi respectat „rotativa”, aşa cum funcţionează în unele armate NATO, după un mandat al Forţelor Aeriene şi două asigurate de Terestre, ar fi fost rândul Navalelor să preia comanda Armatei României.

Alegerea noului şef al Statului Major al Apărării s-a făcut dintre şefii categoriilor de forţe şi locţiitorul şefului SMAp. Şef la Forţele Navale este de trei ani viceamiralul Mihai Panait, născut în anul 1968, la Forţele Terestre este de şapte luni generalul-maior Ciprian Marin, născut în 1969, la Forţele Aeriene îndeplineşte funcţia de şef, de peste cinci ani, generalul-locotenent Viorel Pană, născut în 1967, iar locţiitorul şefului SMAp este generalul-locotenent Gheorghiţă Vlad, aflat în această poziţie din anul 2022, fiind născut în 1969.

Generalul Gheorghiţă a fost comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica” Buzău, s-a aflat la comanda Centrului Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, iar între anii 2005-2014 a ocupat funcţii de comandant al Batalionului 631 Tancuri, şef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forţelor Terestre, şef al informaţiilor la Componenta Operaţională Terestră şi comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”. În anul 2007, a participat ca ofiţer de stat major în cadrul Comandamentului Multinaţional al Forţei în Irak.

Rocada de la comanda Armatei vine într-o perioadă tensionată pentru securitatea regiunii, agresiunea Rusiei în Ucraina intră în al treilea an, în timp ce Turcia, un aliat de bază în Marea Neagră, se îndepărtează tot mai mult de partenerii din NATO şi ia partea Hamas pe faţă în războiul declanşat contra Israelului.

România alocă de anul acesta 2,5% din PIB pentru Apărare, dar înzestrarea armatei urmează căi sinuoase. Vom avea în curând şapte sisteme antiaeriene PATRIOT, dar nicio brigadă echipată complet de luptă, nicio navă bine dotată la Marea Neagră. Cumpărăm avioane F-35, dar militarii sunt trimişi la luptă cu pistoale mitralieră, mitraliere şi aruncătoare de grenadă din anii 60-70. Se face un efort colosal pentru cumpărarea de echipamente scumpe, fără compensaţii financiare/offset serioase pentru industria naţională, în timp ce armamentul individual şi de grupă, mult mai ieftin, este lăsat la urmă.