Armata Română trebuie să-şi schimbe tactica de ducere a luptei. Ucraina explică ce este linia dronelor, o fâşie de 15 km în faţa frontului, transformată în „kill zone”
Florin JipaUrmărind războiul din Ucraina, vedem că cele două ţări şi-au înfiinţat a patra categorie de forţe, a sistemelor fără pilot, şi şi-au schimbat complet tacticile de luptă. Pentru a se adapta la războiul dronelor, şi Armata Română trebuie să înfiinţeze un comandament pentru arme fără pilot şi structuri de luptă, să schimbe actuala tactică şi să se doteze cu astfel de echipamente.
În acest moment, Armata României este pe linia de start în cursa pentru a câştiga războiul dronelor. S-a vorbit mult, s-au început achiziţii timide, dar nu s-au făcut principalii paşi necesari pentru a porni în această cursă cu şanse de victorie.
Comandament şi structuri pentru războiul dronelor
Ca în orice disciplină, este nevoie de un comandament pentru a coordona pregătirea şi achiziţiile. În acest moment vedem haos în acest domeniu, fără o strategie clară, mai mult se merge reactiv, la presiunea opiniei publice şi a companiilor din industrie care vor să-şi vândă produsele.
Ministerul Apărării Naţionale trebuie să formeze un grup de specialişti, în cadrul unui nou comandament, care să propună principalele linii de direcţie privind organizarea, tactica şi echipamentele folosite. Astfel de structuri au apărut, după Rusia şi Ucraina, în majoritatea statelor aliate.
Fără structuri specializate, se vor achiziţiona drone dar nu are cine să le folosească, cum s-au cumpărat şi sistemele antidrone, care stau în rasteluri în corpurile de gardă fără să le folosească cineva. E nevoie să se gândească reorganizarea grupurilor de luptă de nivel batalion şi brigadă cu introducerea structurilor de drone pentru recunoaştere şi atac.
De exemplu, Polonia şi-a format, la 1 ianuarie 2025, un Comandament dedicat forţelor pentru drone, subordonat direct şefului Statului Major al Apărării.
Principala sarcină a acestui comandament este să dezvolte structuri de drone, pentru recunoaşteri şi atac, în toate domeniile: aerian, terestru, maritim de suprafaţă şi subacvatic.
Tactică nouă de ducere a luptei
Dronele au schimbat tactica de ducere a luptei. Distanţa dintre liniile frontului nu mai este de sute de metri, ci de zeci de kilometri. În acest spaţiu se duc lupte intense cu drone şi unităţi de asalt de nivel grupă.
Armata Ucrainei a postat un clip în care se arată că există acum o „linie a dronelor” la 15 km. în faţa frontului, acest spaţiu fiind denumit „zona de ucidere – kill zone”, unde dronele distrug personalul militar şi echipamentele adversarului.
Ukraine’s “Drone Line” turns 10–15 km of frontline into a permanent kill zone: drones hunting, tracking, striking non-stop.
— Defense of Ukraine (@DefenceU) April 27, 2026
Efficiency? Every fourth target destroyed. March alone: 10,500+ Russian troops and hundreds of assets hit. pic.twitter.com/aZSYaKrq6T
Un astfel de spaţiu, Polonia îl organizează încă din timp de pace, denumit „zidul de fier sau anti-drone”, pentru care alocă 3,6 miliarde de euro, majoritatea din SAFE şi va cuprinde aliniamente de luptă, senzori şi sisteme de drone.
Blindatele şi-au pierdut din rolul principal, la fel şi artileria cu rază mică. Este mai simplu şi eficient să lansezi drone kamikaze, cu raza de peste 20 km, în locul unui tanc care trage la maxim 5 km sau a unui aruncător de 80 sau 120 mm, cu bătaia maximă de 6 km. Aceste echipamente sunt greoaie, scumpe şi nu mai ating dispozitivul inamicului.
De asemenea, liniile de aprovizionare şi comandamentele devin vulnerabile la drone. Drumurile sunt acoperite de plase antidrone, maşinile pentru aprovizionare sunt înlocuite cu drone terestre, au apărut, de asemenea, drone terestre de atac.
Achiziţia de drone
Achiziţiile de drone trebuie să răspundă celor trei cerinţe principale: recunoaştere, integrare şi atac. De asemenea, dronele trebuie să ajungă la oameni pregătiţi, în unităţi consacrate şi trebuie folosite în cooperare cu celelalte specialităţi militare.
Sunt drone de recunoaştere care pot sta în aer şi 24 de ore, eficiente pe linia frontului, dar pentru informaţii la sute de kilometri în adâncime e nevoie de imagini din satelit.
Informaţiile trebuie să ajungă la un centru de comandă unde aplicaţii specializate trebuie să repartizeze ţintele artileriei, dronelor, infanteriei, aviaţiei etc. Fără o arhitectură integrată, nu este timp de reacţie în acest război unde aplicaţiile de AI deja fac legea.